Archive for March, 2010


Avusei un scăndăluş, azi, cu unu’ mic cu gura mare. Aţi văzut ce plămâni mari au cei mici, între picioare, atunci când vor să zbiere? Compensează lipsa înălţimii că te acoperă, sanchi, cu vocea.
…Numai că eu sunt şi înaltă, am şi voce mai sonoră. Aşa că l-am băgat, scurt, sub radical.
Acum sunt bine, beau lichide să îmi cobor tensiunea şi mă gândesc, pentru a paişpeatrilioana oară: ai dracu de masculi, voi, ăştia care nu aţi învăţat să respectaţi femeia şi să vorbiţi civilizat, şi rageţi ca la cort!

Aşa. Să respir puţin. Gata. (#!%&0@!)

Am bântuit, aseară, lefteră(*), printr-un supermagazin şi m-am proptit cu privirea pe punguţele cu salate gata pregătite. Trec pe ierburi, iar.
Am rămas uşor panicată când am descoperit că toate punguţele conţin, pe lângă morcovi, salată verde, neverde, iceberg, alte panseluţe, varză şi …valeriană.
Vorbim, stimaţi prieteni, despre acea valeriană din grupa de sedative şi hipnotice, care se picura cu eprubeta, pe timpuri, în cavitatea bucală a bolnavilor de nervi?
Nu ne-au dat gata cu e-urile şi au decis că mai bine ne amorţesc?…Interesant…
Reactorul de la Cernavodă ce mai face? Nu e mai rapidă tinctura de uraniu?

(*) Lefteră, da. Pentru că noi trebuie să luăm salariul într-o anume zi. Care, fir-ar mă-sa a dracu de zi, nu se respectă niciodată. Drept urmare, şi aici atenţie, BCR, cu tine vorbesc, fraierii din câmpul muncii îşi verifică în mod constant, de trei ori pe zi, cardul cel gol, plătind, fără a avea nicio vină, comisionul aferent acestei operaţiuni.
Şi acum zi-mi, becereule, că nu eşti pe mână cu ăia care ne virează salariile în cont.
Uită-te-n ochii mei, ‘tu-ţi miile de sedii, şi dă-mi motiv să mă înfig direct în stadurile cu valeriană să le-ndes pe gât piticului isteric!

Azi, Jurnalul lui Manon a împlinit o lună de când a ieşit în lume.

Mulţumim frumos celor care ne susţin şi poposesc aici pentru a citi!

Servim tortuleţul după ce scăpăm de urticarie.

**
update 15 martie:
1. jurnalul lui manon. Aţi nimerit bine, asta e adresa, mulţumim pentru vizită şi vă sugerăm ca, pentru a economisi timpul, să treceţi site-ul la favorite.

2. nona plus maria. Nu cunoaştem rezultatul acestei adunări, nona care vă scrie este o femeie straight, care preferă masculii.

3. prieten care te imbranceste si jigneste. …Nu-l căuta pe net.

Acum trei ani mă apucase mâncatul sănătos. Am făcut vânt la ghenă uleiului de la bunica şi mi-am cumpărat din ăla de orez. Mâncam crudităţi din piaţă, ierbivoră, până mi se apleca. Ba, într-o zi, am cules de pe o tarabă şi nişte fructe ciudăţele, pe care nu le-am mai întâlnit decât la biata bunică-mea, în pădure: coarne şi porumbe.

La două săptămâni mi-a apărut pe corp o buburuţă mâncătoare. A doua zi, încă trei. A treia zi, alte 500.
Am fugit la dermatolog. Mi-a dat nişte pastile care mă făceau să umblu high pe stradă, să fiu lucidă până dimineaţa, iar de atunci până seara, să dorm mergând.
M-am întors la dermatolog, plină de luciri ciudate în ochi. “Mă mănâncăăă tot corpul, şi mă comport ca şi cum sunt sclava ţuicii de dimineaţă! Ce să fac?”
“Vă trimit la un alergolog bun”, îmi zice medicul cu o privire de eşec.

Alergologul mă studiază îndelung, zice un hmm profesionist şi decide nazal: “Nu vă trimit să faceţi testele de alergii, sunt doar câteva, costă prea mult şi, din câte imi dau eu seama, alergenul pe care l-aţi contractat poate fi luat, începând de la margarina din frigider, până la gelul de duş din baie…Vă pot introduce  într-un program de testare a unor medicamente noi. Luaţi câte o pastilă, din recipientul acesta mare, în fiecare zi, şi notaţi pe acest grafic simptomele.”
“Adică mă faceţi cobai?”
“Mda.”
“Şi versiunea cea mai proastă e că pot muri?”
“Versiunea cea mai proastă este, dacă nu încercaţi asta, să rămâneţi cu urticaria până la adânci bătrâneţi.”
“OK. Dar vă rog să nu îmi daţi placebo, căci la mine nu funcţionează autosugestia. Ultima dată mi-am indus că l-am călcat pe nemernic cu maşina şi că am scăpat nepedepsită, şi când m-am trezit din reverie el era tot viu, iar eu, tot neposesoare de  maşină.”

Timp de trei luni am înghiţit forţat nişte capsule cât buricul degetului, umplute cu praf alb, şi-mi notam pe hârtie, conştiincioasă, mâncărimile. Partea proastă: tot urzicată eram; partea bună: nu simţeam efecte secundare de la misterioasele capsule (nu e timpul pierdut…).
Bref: Am scăpat de urticarie luând, timp de un an întreg, xzyzal (vă daţi seama ce pastilă e aia căreia nu i se găseşte un nume coerent).

Anul trecut, în septembrie, fac un festival de teatru şi, în ultima zi, la festin, gust nişte mititei şi o linguriţă de tort. În zece minute, îmi pare o buburuţă mâncătoare drept în frunte. O anihilez cu xyzal, şi uit.

În decembrie, dumnezeu şi-a adus aminte de mine: Cu cine faci tu, puiule, sărbătorile de iarnă?
Singură, Doamne.
E, ia de aici o urticarie, să ai şi tu pe ce pune mâna!

…De atunci iau două pastile de xyzal pe zi.

Azi e 15 martie, iar aseară m-am otrăvit în plus cu două ouă pe care le-am încăierat în tigaie.
…Şi m-am târât până aici ca să scriu aşa: Las moştenire… acest… pix…

Nu am antene care să ma avertizeze din timp să mă îmbrac subţire când e cald, gros, când e frig şi să-mi iau umbrela când văd nori pe cer. Aşa că deger tot timpul, năduşesc şi-mi creşte tensiunea când nu e cazul, vin acasă ciuciulete sau port umbrela după mine ca nebuna aia de la piaţa romană.
Aşa şi azi: m-am copt, pe drum, căci soarele era dogoritor, iar eu- baba dochia.

Afurisindu-mă în gând şi grăbind pasul înainte să mă topesc precum îngheţata, văd în faţa mea doi puşti, cam la treişpe ani, ieşiţi la promenadă pe bulevard.
Unul e anemic, cu breton lung peste ochi, împărţit de slin în cărări care-i descoperă mătreaţa, celălalt e tuciuriu cu accente de gălbui, supraponderal, cu o căciulă albă pe care scrie în toate direcţiile armani.
Înainte de a mă depăşi, grasul minor mă fixează cu o privire de futac expert, şi, fără să zică nimic din gură, îmi transmite prin sprânceana arcuită sugestiv, ochii mijiţi şi gura ridicată într-un colt, că am trecut examenul, deci sunt gagică bună.
Şocul mă îngheaţă instantaneu şi în ochii mei, alunecoşi ca poleiul, tânărul vede o imagine cu o tanti care îndeasă pe gâtul unui puşti cordit o emblemă CFR brodată pe un fes alb.
…El pleacă ochii, dogorind, eu îmi pun mănuşile, răcorită.

Azi am nimerit-o: în România este, încă, iarnă.

Evenimentul 1. Aplauze şi bis.
Echipa Jurnalului lui Manon, din care fac parte eu şi toţi spiriduşii care îmi populează mintea, mulţumeşte (prin aplauze, fluierături, aruncări în aer de căciuli) Denisei pentru gestul ei generos, ştie ea care, ce a avut ca rezultat o defilare impresionantă de vizitatori (211, iuhu!) în garsoniera mea virtuală. Ocazie cu care ne înclinăm, fericiţi, şi în faţa acestora, şi îi invităm să mai vină, să ne împrietenim.

Evenimentul 2. Catharsis.
Am văzut astăzi un spectacol studenţesc de teatru care m-a lăsat mască şi în care am remarcat un tânăr actor de excepţie: frumos, talentat, inteligent, versatil, carismatic, rasat. …Şi e abia în anul II…Notaţi numele, regizori, se numeşte Sorin Şaguna. De excepţie, am zis!

Evenimentul 3. Crucea de uimire.
M-am trezit azi la uşa biroului cu titel. El îmi citeşte jurnalul şi din postul anterior, Scan de bloguri, a înţeles că mi-am schimbat domiciliul, recte că m-am mutat într-o nouă garsonieră, deci a venit într-un suflet să noteze noua adresă!
a) bravo pentru mine, înseamnă că descrierea blogosferei a creat o imagine reală;
b) titele, acolo am scris că stau la etajul 6907, dacă nu mă găseai azi la birou, mă căutai mîine în Pandoria?

Concluzii generale
13 nu este cu ghinion. Am ţopăit de bucurie, am plâns de emoţie, am pus cruce la trecutul dureros.
…Deci, exist!

P.S. Cruce înseamnă cruce, titele, nu plus.

**
update 13 martie:
1. Cineva a tastat pe goagăl futare în direct, şi motorul l-a trimis aici.
…Ai nimerit bine, tinere. Futăm în direct tot ce ni se pare suspect.

2. În legătură cu feromoni au efect daca esti certat cu iubitul, remarcăm că am adăuga un “i”, pentru ca aceste substanţe să pară mai multe în propoziţie, şi răspundem aşa: în cazul amintit mai sus, au efect de leşinare a membrului viril.

DĂ CLICK PE TITLUL DE SUS, să le vezi răsfirate.

M-am hotărât să dau o mână de ajutor celor care caută răspunsuri şi aterizează aici din greşeală, aşa că voi updata această pagină constant. …Mă puteţi ajuta şi voi. 😉

**
update 11 iunie:
1. desene animate cu cicatrice. Nu pot să cred ca le vrei animate… Adică, să înțeleg că vrei să surprinzi procesul formării? Creepy…
2. comunism bataie curea furtun copil. Da, cam așa. Traume și șuturi în cur. Pentru zilele de azi aș avea un singur cuvânt: beton. …E de și mai rău.
3. preludiu pentru sex. La fața locului, bazându-te exclusiv pe feeling. Și fiind atent la partener. Succesul e garantat.

**
update 10 iunie:
1. de ce fugi de mine. Pentru că mă cauți folosind motorul, nu picioarele din dotare.
2. suprafata lui manon. În metri pătrați? Habar n-am. Dar dacă mă întind  în poziția mumie și pui ruleta pe mine, suprafața mea are un metru șaptezeci în lung. In lat, cât mă cuprinzi cu brațele. You do the Math. Suficient?
3. privirea lui
. Mi-ai captat atenția. Continuă, ca să am ce să-ți răspund.

**
update 7 iunie:

cand esti indragostita nu ai somn. Ba ai, dar chinuit. Pe mine nu mă sperie somnul de noapte, ci visarea de zi…
ce inseamna cand ridici privirea in sus si te doare fruntea. Înseamnă sinuzită.

**
update 6 iunie:

ce inseamna manon. Mda…dacă tot întrebași…în unele locuri înseamnă sea of bitterness, în altele, Queen sau wished for child. Sugestiv de trist, nu? Încearcă Maria, e splendid și are conotații bune (apropo, Manon este varianta în franceză pentru Maria).

**
update 4 iunie:
jurnalul manon. …
Ce frumos sună…Ar fi mai simplu să încerci  www.out.ro , poţi intra direct. Te iubesc. 😉

**
update 1 iunie:
cum se scrie corect jrija sau grije.
Corect se scrie grijanie, cu “a la final, urmat de trei puncte şi de semnul exclamării în dublu exemplar. Dar, atenţie, se foloseşte numai atunci când îi aduci aminte cuiva de anii de şcoală.

**
update 1 iunie
© Manon:
ceva special simt pentru tine. Perrr-fect! Ca să nu mai pierdem timpul, să îți explic cum o să fie: tu simți ceva special pentru mine, eu mă îndrăgostesc de tine. După o perioadă, tu te sui în vârful dealului și strigi prinde-mă, prinde-mă! Fază la care eu te părăsesc.

**
update 1 iunie
© GEO :
1. Cum se scrie luai. Dacă nu luași prea mult, treci peste… Unde ești, la popă sau la poliție? Ori oi fi vreun nume cu rezonață și-ți scrii memoriile?
2. Cum îți vindeci sufletul. Plecând de la principiul cui pe cui se scoate, cauți un alt suflet cu aceleași simptome și impușcati doi iepuri dintr-o lovitură. Bey, iepuri să fie, clar?

**
update 31 mai
© GEO :
1. Lacrimi de crocodil. Aha, ai dovezi?..proces de calomnie sau te împaci rapid! Nu scot limba la tine că mai citesc și copiii…
2. Eternul magic prfum. Chiar dacă te-ai gândit la parfum, miroase a reclamă. Jur! (cine-i etern, magicul sau parfumul? să mori tu ????)
3. Explicația expresiei ploaia vine-n pas grăbit. Ce nu-ți place la explicația oferită până acum? Nemulțumitului i se ia darul, să știi! Vezi și expresia: Plouă, plouă, plouă, / Babele se ouă..

**
update 31 mai :
nu m-am rugat în viaţa mea de un bărbat atâta.
Ok, deci ai înţeles, e cazul să te opreşti. De regulă, ei se înmoaie de la prima îngenunchiere patetică.

**
update 29 mai :
jocuri cu cururi de futat.
Iată, în sfârşit, acum pot explica expresia ploaia vine în pas grăbit.

**
update 25 mai © GEO:
1. Am vreo vina ca m-am nascut lesbiana…
Nu, dimpotrivă, unele ar spune ca l-ai prins pe Dumnezeu de-un picior.
2. Diplomă mamă eroină.
Ieri s-a acordat premiul „Pulițăr”, confunzi, mai caută.

**
update 24 mai
© GEO:
1. Dedicație scrisă ochilor albastri. Mey, ce-s cu prejudecățile și discriminările astea? Ochi albaștri ca la broaște, na, îți place?
2. Privirea în publicitate. …Crede-mă, îți aspiră banii fără niciun cuvânt rostit.

**
update 22 mai:

fir de par pe fata imberbului. …O fi de la pisică…

**
update 21 mai
© GEO:
1. Jurnalul unei bisexuale. Găsește-l și caută expresia „jumătatea mea”.
2. Voci de femei la tel farse. Toate nevestele cunosc acest adevar.
3.Hamsii crocante. Așa se numesc în primul an de căsătorie.

**
update 19 mai:

cum sa scri un jurnal codat.  …SIAA ZQ LKBA. VA ZOA RFPBLUAOAR!  😉

**
update 17 mai:
cum scri un acatist.
O  iei de la început cu bastonaşele, până ajungi la gramatică.

**
update 18 mai:
wwv.ochiusoacrii.org.com.
Deci nu ai curaj să te uiţi în el acasă, nici să îl accesezi direct, aşa că îl băgaşi în goagăl…Poate s-o pierde, ştiu şi io…

**
update 16 mai:
1. Iubire.
Bună ziua, luaţi loc. Nu-i cam mult din prima?
Eu sunt portarul, nu mă prea pricep, dar ştiu că nu suntem societate comercială. Vă putem da o definiţie, câteva sfaturi, nişte cărți…Staţi să vă vadă şefa, nu plecaţi, cărţile nu sunt obligatorii.. (© GEO)
2. explica expresia ploaia vine-n pas grabit. Cu plăcere. Deschideţi ACUM umbrela! (© Manon)

**
update 15 mai   © GEO:

1. Reclame stupide la creme. Tu faci crema sau reclama? Aici găsești reclamă serioasă doar la cărţi.
2. Umflat maţul curului. …Măi, voi vă cunoaşteţi? Am înţeles, vrei să te răzbuni.. Cine poartă vina, crema, reclama sau amândouă?

**
update 14 mai   © GEO:
1. Cum să devii medic de familie.
Îţi  dau o trimitere de specialist: citeşte zilnic Jurnalul lui Manon (şi nici nu primeşte şpagă).
2. Jocuri cu adolescente cu ţâţe uriaşe şi să se pupe în liceu. Le găseşti altfel categorisite, dar poţi face melanjul dorit. Ai vazut, avem și medici de familie.

**
update 13 mai   © GEO
1.
Nu pune mâna că te rup x-(. Ok! Noi ne uităm şi, uneori, comentăm, sincer, cu mâna pe inimă. Scăpăm?
2. Apă de gură cu listerină. Prevederea este mama înţelepciunii, tatăl şi arborele genealogic nu mai contează. Nu cred că trebuie reţetă, doar tare-n gură. Se foloseşte numai pentru gargară, dacă apar manifestări neplăcute, adresaţi-vă medicului (stomatolog) sau farmacistului.

**
update 12 mai:
un jurnal anecdotic a unei persoane obisnuite.
Shit! Nu mă încadrez, dar suna bine.
Jurnalul meu e a unei femei complexe.

**
update 10 mai:
ce sa fac ca sa ma iubesti.
Ridici privirea. Apeşi x-ul din dreapta sus. Închizi computerul. Ieşi pe uşă. Te duci la ea şi-i spui în faţă, asta: Sunt îndrăgostit de tine.

**
update 09 mai:
comanda la mine ioji.
…Tu eşti de-al meu, din jurnal, nu?

**
update 08 mai:

pretul unei rochii de seara manon. …Mulţumesc pentru că mă întrebi semidirect pe mine, prin goagăl. Hmm…Să vedem…Câţi bani are italianu’ tău?

**
update 07 mai:

vezi doar pe ea …d semne c ar vrea. Aşa, şi? Îţi paraliză bărbăţia, brusc? D c?

**
update 06 mai:

xyzal cu polen. Vă recomand să nu le luaţi împreună, primul este destinat combaterii celuilalt.

**
update 05 mai:

durere. Te cred.

**
update 04 mai
:
1. unde imi pun cortul. Păi, ştiu şi io? …Aici îţi convine?
2. cand ma enervez ma doare pieptul si nu mai am aer. Te înţeleg. Verifică, în momentele alea, dacă ai vreo mînă înfiptă-n gît şi vreun obiect ascuţit care împunge pe lîngă coaste.
…Băă, voi vorbiţi cu goagălu ca şi cum ar fi nenea doctoru’?
3. gandacii negrii de baie. Nu reprezintă motiv de îngrijorare. Ei locuiesc în abis şi umezeală şi circulă pe crăpăturile de lângă ţevi, nimerind accidental în casa noastră. Periodic, o pereche de gândaci părăseşte cuibul şi pleacă în căutarea unui nou domiciliu, tranzitând nevinovat baia umanoizilor. După ce-şi găsesc locaţia cea nouă tot în întunericul de pe lângă conducte, fac drumul invers şi revin cu toată familia. Moment în care umanoizii decid să-i extermine, deoarece cred că e vorba de o invazie.
Deci, nu vă speriaţi degeaba. …E o chestiune de timp până când umanoidul va extermina tot ce mişcă, deoarece şi-a delimitat, deja teritoriul: întreaga biată mamă Terra. Deci fiinţele ne-superioare care tranzitează, şi vorbim aici şi de gândacii dumneavoastră,  au două variante: ori sunt consumate, ori sunt strivite.

**
update 03 mai:

baietii manglitori jurnal. …Ce jurnal să mai ţineam, frăţioare, că de când a făcut sifonu ăla 16 de ne-a dat în primire, suntem pe bulău şi acum dăm numai cu subsemnatu, vai de căciulili noastre, că nu producem nimic pe sector aici nu mişti nimic că stropeşte la caralii, fraierii…Toate şmenurili cu ţîgări e luate de mardeiaşi şi tre să ne ferim cururile la duş, n-ai timp de alte prostii…

**
update 29 aprilie:

1. filmati pe ascuns cand se futeau. Nu-i găseşti aici, dragule, noi am distrus probele incriminatoare.
2. este grea meseria de medic diabetolog. Nu e mai grea ca boala însăşi, care, la rândul ei, nu e grea dacă ţii regimul adecvat.

**
update 28 aprilie:
cum se scrie un acatist pentru vii.
Exemplu: Doamne Dumnezeule, ţine-l pe Grigore sănătos să se vindece de lovitura de topor pe care i-a dat-o bietu tata în şale, ca să mă ia şi pe mine de nevastă că mă râde lumea că-s borţoasă fără bărbat şi fă-l şi pe tata întreg la cap, ca să vină la nuntă nelovit de dambla după bătaia cu Grigore. Amin!

**
update 26 aprilie
:
ziua europii. 9 mai (a nu se confunda cu ziua femeiei).

**
update 22 aprilie
:
imbratisare virtuala. E ceea ce se oferă pe net, când ai sufletul plin de sentimente, şi nu lasă urme de verighetă, pe deget.

**
update 21 aprilie
:
nona pentru mama. Nona pentru mama as in noră pentru mama? Da-mi mail, dragule, să îţi explic pe larg, elementarul: tastează, dacă vrei fericire, nevastă pentru mine, nu noră pentru mă-ta, că iese cu păruială între muieri.

**
update 19 aprilie
:
scrisoare catre un comandant. Nu există una STAS, începi cu să trăiţi şi termini umplându-l de respect; dacă vrei să îl înjuri, dă-te anonim şi pune pe plic, la expeditor, adresa duşmanului.

**
update 16 aprilie
:
in cate zile trece un cucui. Nicio minune nu ţine mai mult de trei zile (plus trei nopţi).

**
update 15 aprilie
:
propozitie cu viezure. Viezurele (sau bursucul) vrea să îţi arată cucul.

**
update 10 aprilie
:
mancare pt urticarie. A, deci vrei să o întreţii… Nu-i dai nimic din ce-i place, ţii regim cu orez fiert, morcovi fierţi şi făinoase. Cu puţin noroc, scapi de ea şi dai în diabet, de la atăta pâine goală.

**
update 9 aprilie
:
1. Ubuntu. Habar n-am ce înseamnă, însă ceea ce mă intrigă este: cum dracu de a nimerit în jurnalul meu?
2. mi se zbate la ficat. E vena cavă, nu e de glumit. Urgent, la medic!

**
update 8 aprilie
:
Am pierdut un sentiment dar am regasit regret. …Adânc! Declară tot ce pierzi, nul, şi nu avea aşteptări.

**
update 7 aprilie
:
cine taie motul la femei. Nimeni, până acum. Ştim doar cine le poate rupe gura.

**
update 6 aprilie
:
asemanarea dintre un inginer si un caine replica. Amandoi stiu ce vor sa spuna dar nici unul nu stie sa se exprime

**
update 5 aprilie
:
1. nici o fapta buna nu ramane nepedepsita, nici un ajutor nu ramane nepedepsit, nici un bine nu ramane nepedepsit. Măh, tu îţi cauţi motive să te faci infractor?
2. cum sa subjugi un barbat. Îi spui că fantezia ta ascunsă este să o faceţi în trei, şi că îşi poate alege el gagica numărul 2…

**
update 1 aprilie:
1. urari la 30 de ani. “Iubita mea, eşti o femeie balzaciană, sunt mândru că te am, la mulţi ani!”
2. spitalul militar bucuresti spaga. Nu diferă faţă de celelalte spitale: o injecţie, 5 lei, anestezistul, 200 lei, chirurgul, 500 lei.

**
update 31 martie:
ce inseamna cand calci pe o oglinda si o spargi.
Înseamnă că trebuie să aplici unguente şi să pansezi până nu sângerezi şi mori. Deci e de rău.

**
update 30 martie:
1. mitul mielului cum se mai numeste. Se numeşte Iepuraşul de Paşte.
2. lupa de citit in ochi. Un ochelarist care se priveşte în oglindă.

**
update 29 martie:
patimile lui hristos in culise.
…Pervers mic şi ateu, nu te satisface nimic…

**
update 26 martie:
formular tipizat acatiste. Am scris şi eu despre această nouă găselniţă a popilor, deci există. În viitorul apropiat, el va putea fi completat online. Însă rămâne aceeaşi întrebare: andrisantul, aka Dumnezeu, ce zice de idee? Întrebaţi-l asta, la secţiunea Comentarii.
…Sau rugaţi-vă direct, gratis.

**
update 25 martie:
1. cum se scoate argintul viu din corp. Scoţi de pe mână toate inelele de aur şi le înmânezi vrăjitoarei. Mai departe ştie ea cum să-ţi ia şi casa.
2. diagnostic proptit. Parafrazând principiul binecunoscut “noţiunea de câine, nu muşcă”, precizăm că diagnosticul nu poate fi proptit, ci doar greşit. Medicul care s-a oferit să vă proptească un diagnostic se referea la un organ anume.

**
update 20 martie:
1. senzatie de acritura din stomac. Senzaţia poate fi de acru sau de amar, acriturile, de regulă, fac parte din categoria murături, care include, de la gogonele, până la funcţionarii publici.
2. in ultima luna ficatul percepe fatul ca pe un corp strain. Fals. În primele luni îi percepe fătului firul de păr şi dorinţa de expansiune şi se manifestă mai mult sau mai puţin vomitiv. În inteligenţa lui, ficatul dă o mână de ajutor, în ultima lună, pentru ca fătul să devină un corp de sine stătător şi să o zbughească spre lumină.

**
update 18 martie:
1. zvonuri napolact. Vi le comunicăm săptămâna viitoare, pe alea vechi, cu aracetul, le ştiţi deja.
2. dandy george. L-a luat în târbacă tot virtualul, şi şi-a şters blogul. Când l-au sunat oamenii a zis că e o farsă. Dar ieri a apărut la măruţă la show, dându-se futac, tot cu faţa aia de intelectual care are ochelari, dar îi lipseşte sclipirea. …Şi azi, distrusele, îl caută pe luzer cu goagălu’. E bine, au nimerit în pagina mea de miştouri.
…Care le cuprinde, acum, şi pe ele.

**
update 17 martie:
1. Căutarea smalţ oale l-a trimis pe om în pagina mea, numită Publicitate. Reiterez ideea că smalţul oalelor de gătit nu trebuie să fie distrus, căci rugina este nesănătoasă; ca să nu mai vorbesc de situaţia jenantă în care ajungi dacă, acasă, ai oala defectă şi îi cauţi, obsesiv, smalţul, pe net…
2. documentare despre manonii. Când le găsiţi, poate ne explicaţi şi nouă ce sunt manoniile şi pe ce program se difuzează aceste documentare.

**
update 16 martie:
1. eu sunt iubirea lui actuală iar tu târfa lui de-aseară. Părăseşte-l pe nemernic, până nu ajungi în situaţia ca  tu să fii aia de aseară, iar el să-şi afişeze, mâine, noua actuală.
2. tudorel butoi. Aţi nimerit bine, l-am dat şi eu la vale.

**
update 15 martie:
1. jurnalul lui manon. Aţi nimerit bine, asta e adresa, mulţumim pentru vizită şi vă sugerăm ca, pentru a economisi timpul, să treceţi site-ul la favorite. 😉
2. nona plus maria. Nu cunoaştem rezultatul acestei adunări, nona care vă scrie este o femeie straight, care preferă masculii.
3. prieten care te imbranceste si jigneste. …Nu-l căuta pe net.

**
update 13 martie:
1. Cineva a tastat pe goagăl futare în direct, şi motorul l-a trimis aici.
…Ai nimerit bine, tinere. Futăm în direct tot ce ni se pare suspect.
2. În legătură cu feromoni au efect daca esti certat cu iubitul, remarcăm că am adăuga un “i”, pentru ca aceste substanţe să pară mai multe în propoziţie, şi răspundem aşa: în cazul amintit mai sus, au efect de leşinare a membrului viril.

Sunt unul dintre cei mai bătrâni cetăţeni ai comunităţii virtuale, de pe vremea când se făcea naveta, de la un forum spre altul, de pe vremea când forumul însemna comunitate strânsă la un loc, pe căprării. Am trecut prin click, bb-uri, ag, ad, out, animale, unatc, cam tot…
Am înţeles de timpuriu că, indiferent de minunile pe care le spui în scris, întâlnirile face to face reprezintă (nejustificat) motive de dezamăgire, pentru că în eter oamenii sunt fascinanţi îngeri şi demoni, în realitate ei sunt doar feţe frumoase sau urâte, cu bune şi cu rele greu de digerat.
Socializările pe net erau excepţionale, întâlnirile pe viu ne obligau la complezenţă, căci nu îndrăzneam, niciunul, să facem pasul spre prietenie. Motivul: oamenii care respiră eter sunt oameni care au primit-o de la viaţă, pe viaţă.
… Aşa era atunci.

Cine suntem noi?… Oameni normali cu plus, cu frustrări care trebuie exprimate şi altfel, prin scris…Pe care nu ni le putem alina pe viu, căci oricât de multă istorie ai scrie pe net, lipseşte magicul din privire, atingerea, lacrima, contactul direct al vieţii reale.
… Este motivul principal pentru care resping circumspectă coup de foudre -urile virtuale şi atenţionez discret prietenii despre poveştile de amor prin site-uri care promit cuplarea.

Îi iubesc pe oamenii pe care i-am cunoscut pe forumuri şi mi-au lăsat o impresie deosebită, chiar dacă nu mai comunicăm. Nu i-am uitat.

A venit o zi în care m-am retras. M-a furat viaţa, o perioadă, şi am renunţat la acest gen de socializare, scriind în continuare tot ce mă marchează, dar publicând virtual într-un spaţiu restrâns. Nu mai simţeam nevoia de dezbatere. Am păstrat doar unatc -ul, căci acolo este sufletul meu şi am o responsabilitate morală.

Şi iată că acum, la insistenţele unor oameni care, spre deosebire de mine, au depăşit faza pe forum local – trecând la olimpiada pe blogosferă, mi-am zis să calc peste îndoieli şi să încerc să mă aliniez la noua ordine.

E prea devreme să mă pronunţ, însă iată ce observ, după o cercetare şi analiză la rece a peste o sută de bloguri:

Azi nu se mai face naveta. Blogării stau într-un bloc a cărui înălţime se pierde în nori. La fiecare etaj există câte un palier, cu multe apartamente. Apartamentele nu au uşă. Se circulă, dintr-o casă într-alta, cu uşurinţă şi cu familiaritate. Blogării sunt o familie numeroasă care trăieşte sub acelaşi acoperiş.
…Aşa e acum.

Am fost repartizată, provizoriu, de administratorul zelist, la etajul 6907. Am intrat pe palier şi mă îndrept spre ultima garsonieră, care este a mea. Are, deocamdată, uşă la intrare. Intru, îmi aşez laptopul pe măsuţă şi iau etajele la rând, pentru a vedea, pentru a înţelege regulile casei, ce se face şi ce este interzis.

Cu ochii cât farfuriile, glisez uşor printre oameni şi întreb, timidă, când nu înţeleg.
Holurile sunt populate până la refuz, e un du-te vino ca într-un cuib de furnici. Nimeni nu se tamponează, toţi se cunosc, îşi spun pe numele mic.
La etajul 5, trei fete îmbrăcate în costume de piele neagră, mulate pe corp, stau pe hol şi recită din Eminescu, acompaniate de chitară. Doi tipi fumează şi vorbesc porcos despre aiurea. Ei sunt luaţi în tărbacă, de un al treilea, care are replică pentru orice. Îmi ţin cu greu râsul, tipul e amuzant şi inteligent, dar eu sunt nouă şi nu vreau să dau impresia că râd ca vaca, din senin… Mai ales de numele lui ciudat, care face trimitere, la modul cel mai funny, spre cimitir…
O tipă plinuţă împarte pe coridor prăjituri reţetă personală, fapt care îi determină şi pe cei doi liceeni din faţa ei să renunţe la disputa IT şi să se înghesuie la savurarea dulcelui. Un nene cu ochelari, cam de vârsta mea, scrie serios ceva pe o hârtie, cu responsabilitate de administrator. Un tip arhicunoscător mă face să rămân blocată în ochii lui inteligenţi, indecent de mult. O fetiţă înşiră mărgele pe aţă iar alta se plimbă agitat şi-şi spune replici din filme. Un tip zburlit se uită la mine cu ochi de vulpe şi am vaga senzaţie că l-am mai întâlnit, demult, pe un forum. Scria aberaţii şi părea nebun… Aşa că mă strecor uşor prin mulţime, simţind priviri arzânde-n ceafă şi cobor un alt etaj.
Aceeaşi înghesuială. O fată cântă la chitară iar pe muzica ei un tip fumează trabuc şi dă citate, cu voce gravă, din latină.
Miroase a mâncare gătită, ca la mama acasă, de sărbători. Detectez şi sursa: un bărbat cu şorţuleţ iese dintr-o garsonieră şi trece, cu costiţele lui afumate, în cea din faţa lui. Remarc inocentă, cu voce moale, că are nişte mâini lucrate mişto, deci e şi mascul şi gospodar, ce paradox! Fata de la chitară îmi spune că tipul e dat, să nu-mi fac iluzii. Eu îi explic că nu am venit la agăţat, ea mi-o arată pe soţia bucătarului. Renunţ la explicaţii şi o privesc pe soţie. Are treabă ca o furnică şi deşi tânără, pare mama lor: adună noutăţile, susţine campanii, încurajează timizii, ceartă obraznicii. Mă înroşesc atunci când îmi face cu ochiul, a simţit că sunt nouă şi în privirea ei compătimitoare văd întrebarea: asta cât o rezista pe aici?
M-aş duce să o salut, însă sunt pleznită peste ceafă de o palmă violentă. Nu apuc să văd decât că cineva, nu ştiu dacă femeie sau bărbat, o tuleşte, după ce mi-o dă şi se ascunde la ghena de gunoi.
Cine m-a lovit? Îl întreb (în timp ce mă întreb dacă ăsta-i botezul) pe tipul care fumează pe hol şi dă citate din latină.
A, stai liniştită, îmi zice, ăsta nu locuieşte cu noi, stă cu maică-sa, dar îi place să mai vină pe aici şi să se lege de blogări. Ai grijă pe unde calci, că uneori nefericitul pune vaselină pe trepte, să ne rupem gâtul. Noi nu-l băgăm în seamă, ignoră-l şi tu.

Mă întorc în garsonieră şi visez cu ochii deschişi că fac parte din comunitate, că ei mă citesc pe mine aşa cum îi citesc şi eu pe ei, că particip la petreceri, la tot ce ţine de viaţa asta din nori, contrar instinctului care îmi spune că s-ar putea să rămân o neadaptată. Ştiu că eu nu sunt blogăriţă, că eu nu am timp să fiu la curent cu tot şi să împărtăşesc altora, că eu nu pot scrie decât despre lucrurile care mă marchează direct şi personal şi care, aruncate în eter, au impact direct. (Mă costă mult, dar asta le trece rampa, spre alte suflete).

Bref: Azi am cunoscut cam o sută de blogări, am schimbat vorbe doar cu patru.

Mi-e încă frică de marele necunoscut în care altădată mă scăldam voioasă.
… Aşa că stau pe margine, deocamdată, şi apăs butonul Scan.

O prietenă îmi strecoară, azi, prin messenger, un link şi mă împinge să dau click acolo. În plin trend al blogurilor, Dandy George, 36, Bucureşti şi-a construit o pagină personală în care îşi oferă serviciile de…”escort”. Corect, vrea şi el să facă bani.
Se oferă “servicii complete de escort VIP la diverse dineuri, petreceri, recepţii, delegaţii, întâlniri de afaceri,wekeenduri,concedii,vacanţe,8 martie”… Nu se ratează niciun eveniment.

Insă domnul comite greşeala fatală ca, tot acolo, să îşi afişeze pozele ale bune, cu explicaţie deasupra. Sub titlul “Strong man”, doamnele interesate pot vedea şi ce posedă domnul în slipişori, adică un fitil  semi-înviat manual pentru shooting.
…Iar eu, acum, sunt străbătută cometic de două senzaţii contradictorii: cu un ochi îmi vine să râd, cu celălalt, să plâng.
Apropo de ochi, ei spun totul. …Mai ales în saitul cu pricina. Şi mai spun multe şi mileurile de pe masă.
Că mă şi intreb, când îţi faci reclamă de asta, mileul arată ca la bază eşti familist, că locuieşti ca Badea la maică-ta în spaţiu sau că escortezi femelile – regulat, poziţia misionar – numai la domiciliul lor?
…Şi dacă, ete, că imi sare în ochi, crucea atârnată pe oglindă are scopul de a dovedi seriozitatea şi pioşenia escortatorului, întreb şi io ca necunoscătoarea: domnu’, oferiţi companie şi la parastas, înmormântare şi pomeni?

Late edit (cam la două ore): Nenea şi-a şters blogul. Nu-i nimic, îi păstrăm amintirea neştearsă, aici.