La ora la care scriu asta, înca nu e război.
Mă uit pe geam, respir adânc și zic să țin minte momentul.
Sper să nu fie război, dar mă gândesc așa, că n-o fi etalat Putin toate tancurile ca să vadă lumea ce dotat e sceleratul, după care le retrage tiptil și demn spre casă…
On the other hand, pe principiul clasicului banc cu “presimțirea”, americanii par ca vor razboi mai mult decat rusii.
Ion o duce pe Măria la plimbare prin pădure.
Măria: Ioane… Eu am așa, o neliniște, ca o presimțire, ca tu vrei să-mi faci ceva în pădure…
Ion: Nu-ți fac nimic, fă, te luai de la mă-ta, tot așa te duc înapoi.
Peste ceva timp, Măria, neliniștită: Ioane, iar am presimțirea aia că-mi faci ceva…
Ion: Fă, n-auzi că nu-ți fac nimic? Te plimb, atâta.
Trece iar timp, iar Măria îndrăznește din nou: Ioane, mai bine fă-mi tu treaba aia, ca să scap de presimțire.”
Mai rămâne, desigur și dilema din titlu.
