Duminică, 26 mai 2019, s-a scris istorie.
Și sunt
atât
de
mândră
că fac parte din ea.
Archive for May, 2019
În cazul în care intră cineva pe aici, să vadă ce mai fac, uite ce fac eu: merg, duminică, la vot.
Pentru că trebuie.
Pentru că nu mai ajută ieșitul în stradă.
Pentru că am această senzație stranie că ăsta e ultimul vot liber, căci dacă iese iar psd s-a terminat cu noi.
Pentru că pe mine nu mă reprezintă analfabeții, incompetenții și toată suita de infractori adiacentă.
Mergi la vot, prietene. Ia-i și pe ai tăi cu tine.
This is it – votul.
This
is
Enough
or
The
End.
Am citit pe net că această ființă cu ochi loviți de nulitate, pe numele scurt și la obiect – Cuc, a înfăptuit o deplasare cu trenul până la Constanta, pentru a verifica daca cfr ul e in ordine. Nu, nu e in ordine.
Însa, într-un deloc surprinzator salt în timp, subordonații in charge și-au amintit de “vizitele prețioase”, alea care dădeau mult pe hectarul gol.
Drept urmare au fost curățate pe deplin șest wc-urile împuțite iar bietulului tren i-au fost date bice, de-a ignorat șinele dilatate si a ajuns in gara cu 5 minute mai devreme.
Babanul ministru a fost, deci, mulțumit, cfr-ul e pe drumul cel drept.
…Spre cimitir, aș adauga, în timp ce mintea mea l-ar invita pe Cuc la o rută mai lungă, recte în trenul bucuresti-tg-jiu, la clasa întâi.
Acolo:
– unde-ți ții trolerul lângă scaun, că nu-i spațiu sus;
– preferi să riști să-ți îmbolnăvești rinichii – ca orice vizita la wc te expune ȘI la icter mecanic;
– pleci de paște din București pentru a fi sigur că ajungi în Tg-Jiu la timp pentru a ura celor dragi crăciunfericit.
p.s. muie psd, sunt în gară, cu cinci minute mai devreme decât întârzierea care mă așteaptă.
