Am numărat într-o zi, pe parcursul a trei staţii de autobuz – aşezată sardină cu obrazul lipit de geam – 21 de sedii ale băncilor principale plus cele de care nu ştie nimeni că există dar iată că viază.
Bucureştiul este înţesat până la refuz de aceste sedii bancare ce au acaparat locul modestelor buticuri de cartier. La intervale regulate, scapă între ele şi câte-o farmacie falimentară. Au dispărut micile magazine de la care te puteai aproviziona cu un ou, la drum de seară.
Oraşul e vândut băncilor.
Când intri într-o bancă, realizezi că timpul se scurge altfel, în relanti. Mersul ţi se schimbă în melc melc codobelc, având ca variaţiune târâşul dacă te apropii de casierie, căldura este umedă, iar degetul funcţionarului operează pe tastatură ca ochiul mortului. Gardianul încremenit lângă uşă citeşte ziarul cu gândul, încercând să pară o statuie vie. În bancă sunt maxim zece persoane, nu mai mult, şi fiecare om aşteaptă la coadă de parcă ar avea în faţă alţi o sută. Se păstrează distanţa şi se vorbeşte ca în biserică.
Puterea e vândută băncilor.
…Şi a lovit, mişeleşte, criza mondială. Primele care s-au dat lovite au fost băncile. În loc să-şi reducă numărul de sedii şi să-şi eficientizeze angajaţii, ele au umflat comisioanele îndatoraţilor. Îndatoraţii sunt clienţi. Oameni care plătesc ceea ce împrumută, dublu, uneori triplu.
Iar dacă printr-o conjunctură care te depăşeşte ai salariul pe card, băncile nu ratează niciun motiv pentru a mai ciupi ceva.
Cetăţeanul e dator vândut băncilor.
…În plină criză financiară, tot băncile sunt sărace, deşi le numeri pe cap de locuitor…
**
Acum o săptămână, mă sună Bogdan, nu ştiu cine e dar lucrează la BCR şi mă invită, cu voce rotundă, să trec pe la bancă, să-mi actualizez datele. …Vă rog să veniţi azi, doamnă.
Bogdan, dragule…E un ordin de la stăpânire? Mă aveţi cumva în lista de personal?
Nu, doamnă, …veniţi atunci când aveţi dumneavoastră timp.
Evident că am uitat.
Aseară mă uit la televizor. Ce văd la ştiri? Un dopuleţ efeb, cu alură de umflat în cur cu pompa de putere şi cu o voce asortată albastru la costumul de bancar , care scoate următoarele vocabule: Normele europene ne obligă să actualizăm datele persoanelor care au carduri bancare, până la sfârşitul lui martie. Dacă aceste persoane nu vin să-şi actualizeze datele, le vom bloca cardurile.
Băi… pulete cacofonic, stai să mă lămuresc şi eu, deci UE a scos o normă azi şi a pus deadline mâine? …Căci, evident, nu-mi pot imagina faptul că voi ştiţi de aceste actualizări de acum doi ani, şi dă-i, şi luptă cu cetăţenii pâna în ceasul al doişpelea, când a venit sorocul, ocazie cu care ameninţaţi, tot voi, amărâţii, cu blocarea cardurilor…
…Dar chiar aşa fiind, jură să-ţi vinzi tu sediile că-mi blochezi cardul!?…Ăla din care sugi lunar cu comisionul, păduche mik?
