E sâmbătă. E sâmbătă, iar.
Azi îmi salut prietenii cei dragi, care trec, acum, cu privirea peste literele din jurnal.
Nu am nimic de spus.
Vreau, însă, să vă arăt ceva.
Când aveți voi timp, luați un castron de floricele și relaxați-vă puțin, e sâmbătă, nu?
Pun aici un link ce vorbește despre noi. Veți zâmbi, la final, vă veți recunoaște.
Dacă aveți incredere în mine, veți găsi răbdarea de a privi în ecran aproape 17 minute.
Pentru voi, cu drag, căci din drag a ajuns și la mine.
Vă mulțumesc pentru că sunteți.
Manon.
