Jurnalul lui Manon.

Deci vineri mâine plecăm la mare. Iar.

Noi două, ca fetele, și întregul București, ca dezertori de metropolă.

O să fie fun pe drum, cu mașinile aliniate botuț la funduț, în viteza melc melc codobelc.

Pup cititorul.

Și sper în paranteză ca atunci când mă întorc să fiu bronzată și cu moțul de păr crescut la loc, fetiță sexy, gen.

Vise.

*

Ete. Lambada, anyone? 😉

Bună, Manon.

Îţi crescuse părul şi ţie. Aveai o alură eminesciană, deci masculină deci nasol.

Şi ţi-ai luat curaju-n dinţi şi te-ai tuns un pic la ceafă, să nu mai fie acolo fotbaliştii ăia care nu se ridicau cu gel.

Chiar. Din ce or face ăştia gelul de păr.

Nu vreau să ştiu. Probabil că din superglue.

Cu perişorii de la ceafă ajustaţi artistic, semănai cu Veronica. Veronica e fetiţă. Ah. Ce bine.

Dar tu vrei mai binele.

Aşa că azi ai fost la coafor. Să te rotunjească puţin.

A rotunji, la coafor, este echivalent cu a reteza. Uitasei? Uitasei.

Boon.

Tristuţ, Manon? Eşti tristuţ?

Pune o poză cu tine pentru cititor aici, că nu e frumos să scrii doar pentru tine, da?

Da.

Hai, curaj!

OK.

Poză cu mine, despărţindu-mă cordial de coafeză.

↓

HOW TO IMPRESS A WOMAN:

Compliment her
cuddle her
kiss her
caress her
love her
stroke her
tease her
comfort her
protect her
hug her
hold her
spend money on her
wine & dine her
buy things for her
listen to her
care for her
stand by her
support her
go to the ends of the earth for her

*

HOW TO IMPRESS A MAN:

Show up naked.
Bring Beer.

– Alo, Şefu? Iertaţi deranju, sunt Măciucă.
– Ce vrei, bă? Sunt la masă.
– A, pardon. E ora 3, credeam că de la 12 până acum ați termenat și nu mai sunteți la masă.
– Nu sunt, bă, dar dorm după masă. Ce-i? Suflă repede, că am treabă.
– Deci cu maşinile parcate ilegal pe Călăraşi. Alea de ridicat. Am numărat prima dată opt. Pe urmă au ieşit doar trei la dat amendă şi săltare. Din care două au dispărut când au văzut maşina noastră. A rămas una, un Logan amărât pe avarie. O săltăm pe platformă?
– Una? Puţin. Nu ies amenzile la normă. Umflă-le pe toate fără discuţii, că și-așa a zis domnul comandant Capdefier să nu protejăm pe nimeni.
– Păi… Din celelante 5,  jeepu ăla e al lui băiatu lu ăla; Mercedesu e al fotbalistului; Hummer-ul cu număr de Ilfov e al nașului dumneavoastră, bea şi el o cafea la bar, şi a parcat-o-n staţia de autobuz că nu mai era loc pe stradă. Şi la celelante două, lăsate pe banda întâi din dreptul cârciumii, stă de pază badigardu lu ăla cu televiziunea… mă-nţelegeţi…
– Băga-mi-aș. Da cu Loganu ăla ce e?
– Are o roată făcută praf, zice ăștia că a explodat în trafic, și a tras pe dreapta de s-a aliniat din greșeală cu celelante VIP-uri de vi le zisei mai sus. E un bilet în geam cu “Mă întorc imediat, sunt la Service, să cumpăr un cauciuc”.
– A! Crecă e muiere, de nu știe că are cauciuc de rezervă în porbagaj. Ori face de-a dracu mișto de noi. Saltă doar Loganul și dispăreți din zonă, mama lor de delicvenți!
– Am înțeles, trăiți.

*
– Alo, domnul Ciorchine?
– Da.
– Bună ziua, sunt Ileana Capdefier.
– Aoleu… Sărumânușițele… Ce onoare… Vă stau la dispoziție, cu ce să vă ajut?
– V-aș ruga să îmi schimbați cauciucul și să-mi aduceți mașina la locul din care a ridicat-o subalternul dumneavoastră Măciucă. Până când veniți, eu o să beau o cafea la bar cu soțul meu.
Nașul dumneavoastră s-a oferit să vă aștepte pe banda întâi, în fața Hummer-ului care a fost mutat, la intervenția soțului meu, din stația de autobuz, pe platforma de confiscare.
– …

Tablou.

Suntem împărţiţi în două, că aşa ne e datul şi tradiţia: mioriticii resemnaţi, cu potenţial de mămăligă în curs de explodare, şi vampirii care ne sug. Cunoaştem. Spunem ah, înjurăm de morţii mă-sii pe la colţuri şi ne culcăm la loc.

Ne alegem capete care să ne păstorească. Aşa-i tradiţia.
Capetele au şi ele organ. Aşa-i datul.

Uneori, organul preia funcţia gândirii. Devine membru de sine stătător.

Şi ne-am dat dracu, iar.
Oile nu au dreptul de a reclama sodomia.

*

– Alo, Nona, sunt spume de nervi. Futulemumancur de imbecili!!!
– Ce s-a întâmplat?
– Îmi parchez maşina pe o stradă, de un an de zile. În locul în care nu era niciun semn că parcarea e interzisă.
– Aşa.
– Azi noapte au pus, pe şest, semne cu interzis, ŞI, DUPĂ ASTA, AU RIDICAT TOATE MAŞINILE DE ACOLO!!!

*

Organul preia funcţia gândirii noaptea.
…Căci ziua poate risca să îl înmoi cu întrebarea marean-vanghelică: “Auzi, Gogule, de unde te-au ejaculat de-ai ajuns tu să lucrezi la circulaţie?”

😉

FINE

This is the word women use to end an argument when they are right and you need to shut up.

FIVE MINUTES

If she is getting dressed, this is half an hour. Five minutes is only five minutes if you have just been given 5 more minutes to watch the game before helping around the house.

NOTHING

This is the calm before the storm. This means “something,” and you should be on your toes. Arguments that begin with ‘Nothing’ usually end in “Fine”.

GO AHEAD

This is a dare, not permission. Don’t do it.

LOUD SIGH

This is not actually a word, but is a non-verbal statement often misunderstood by men. A “Loud Sigh” means she thinks you are an idiot and wonders why she is wasting her time standing here and arguing with you over “Nothing”.

THAT’S OKAY

This is one of the most dangerous statements that a woman can make to a man. “That’s Okay” means that she wants to think long and hard before deciding how and when you will pay for your mistake.

THANKS

A woman is thanking you. Do not question it or faint. Just say you’re welcome.

WHATEVER

It’s a woman’s way of saying FUCK YOU!

Inima mea e ca un copil zbânțuit care nu mai are răbdare să meargă la școală.

– Haai, hai… întârziem…
– Vezi că sunt în halat de baie și cu prosopul – colac- în cap… Ai răbdare…
– Uff…

Se agită, aleargă prin casă, mai vine la bucătărie să vadă ce fac eu…
– Haai…
– Mă lași, drac mic, să-mi beau cafeaua liniștită?

Se cumințește. Umblă la ghiozdănel și meșterește ceva.

Tăcerea mă sperie.

– Ce faci acolo, inimior, ești în grevă?
– Îți copiez o poezie.

Rupe foaia și o pune pe masă.
Zâmbesc.
– O s-o citesc mai târziu, stai cuminte.

Sorb din cafea. Nu-mi priește. N-am stare. Probabil de la zgomotul ritmat care se aude discret de dincolo.
Inima mea are plachiuri. Și bate step, acum. …Tot ca să-mi atragă atenția.
– Nu mă mai agita, sfredelușule, plecăm îndată.

Mă îmbrac, mă aranjez cu viteza luminii și deschid ușa.

– Iuhuu!!! Și inima-mi dă buzna prima pe coridor, alergând cu ghiozdănelul în spate, zornăitor. E plin de mărgele, steluțe, fluturi…
– Ssst, nu face gălăgie, nebuno, că ăștia dorm.

Îi aud râsul de bucurie. E, deja, pe la etajul doi, se împrietenește cu cineva de pe acolo.
– Să nu cazi pe scăăări, mergi încet.

Încui ușa zâmbind.

Deseară o să mă întorc acasă ținând-o în brațe. O să fie obosită de atâta agitație.

A.

Poezia.

Am uitat.

O așez aici, pentru tine, cititor prieten.

Să-ți fie bine. Să nu te doară. Să o dai inimii tale, ca s-o așeze în ghiozdănel. 🙂

♥

i carry your heart with me
by E.E.Cummings

i carry your heart with me (i carry it in
my heart) i am never without it (anywhere
i go you go, my dear; and whatever is done
by only me is your doing, my darling)
i fear
no fate (for you are my fate, my sweet) i want
no world (for beautiful you are my world, my true)
and it’s you are whatever a moon has always meant
and whatever a sun will always sing is you

here is the deepest secret nobody knows
(here is the root of the root and the bud of the bud
and the sky of the sky of a tree called life; which grows
higher than the soul can hope or mind can hide)
and this is the wonder that’s keeping the stars apart

i carry your heart (i carry it in my heart)

Cubism from Nyna Wee on Vimeo.

Văd pe fereastră cum cerul gri de afară cerșește melodii lacrimogene. N-AM!

*

Sunt atât de plină de sentimente încât stau lipită cu spatele de perete și mă uit la ele, făcându-mi curaj să le așez pe categorii.

E unul, mai ales, care-mi stă agățat de gât, ca o maimuță.

Îmi bubuie inima în cele patru puncte cardinale. Ca un pendul de argint viu. Atât de greu, și atât de puternic, încât mă clatin și când stau pe loc.

Doamne, în ce poveste am intrat, din nou?

*

Cerul, afară, s-a înseninat.

Am furat un cântec. Aș spune că e cel mai bun cover.
Însă cred că interpretarea aceasta este mai bună decât originalul. Are mai multe… sentimente.

Na poftim o melodie, cerule-albastrule, să văd, ia, plângi? 😉