Îmbrăţişările, pentru oamenii ca mine care nu fac sex random, au intensităţi, culori şi gradări.
*
Mă hrănesc, de câteva zile, cu prezenţa cuiva.
Îi spun: Vino să te îmbrăţişez.
Îmbrăţişarea aceasta, cu un bărbat care îmi place, îmi lipeşte sufletul, ca un timbru, de inimă.
Nu mai e dor. Nu mai e gol acolo. E bine.
Mă îndepărtez, apoi, zâmbind.
…Ocazie cu care inima îi şopteşte sufletului: Puiule, te poţi dezlipi acum, căci nu pot respira. 😉
