Oh, da, și asta…
Gura lumii. Să nu faci ceva altfel, că te prinde gura lumii, te mestecă, te înghite. Sau te scuipă.
Gimme a break…
Să-ți spun eu cum e cu gura aia.
Fiecare homo sapiens inclus în generica LUME – aka spațiul personal plus cel social – are o părere despre acțiunile tale.
Pendulează, de regulă, între: “Bă, dă-l dracu, e tare!” și “Ce idiot!”.
O poveste de-a mea:
Se dau doi tineri, îndrăgostiți lulea.
Lumea e împotrivă.
Mama lui zice că fata e ciudată și perversă – deși fata e timidă și încă virgină la 23 de ani.
Mama ei zice că amicul e un idiot mincinos și prezice că relația va fi o catastrofă, căci prințesa ei tocmai e pe cale să comită o mezalianță.
Adăugăm în coș vecini și prieteni.
Tinerii se iubesc profund.
Varianta cu final Romeo și Julieta e leim și emo, deci iese din discuție.
Ei trăiesc în timpurile cu războinici nemioritici.
Așa că.
Se așază spate în spate, și luptă.
Cu lumea.
Cu gura ei.
Pentru a apăra ceea ce li se cuvine firesc: Iubirea lor, perfect de simplă în curățenia ei.
După un timp, obosiți, se întorc unul spre celălalt.
Doi străini.
*
Să-ți repet cum e cu gura aia.
Fiecare homo sapiens inclus în generica LUME are o părere despre faptele tale.
Pendulează, de regulă, între: “Bă, dă-l dracu, e tare!” și “Ce idiot!”.
Și atât.
Bârfa durează maxim patru minute.
…După care gura lumii își vede liniștită de căcaturile și de inutilul banal al propriei vieți personale.
Kapeesh? 😉
Sfat: Slow, Slow (Run Run)
:)))Kapeesh,mami!
Frumos ai zis!
Te hup!
hup! 🙂
Minunat… “Doi straini”…
Perfect de acord! gura lumii…cam are nevoie de apa de gură.