Felul în care modificăm numele oamenilor oglindește imaginea pe care noi o avem despre ei.
Este barometrul exact al gradului de comunicare + simpatie.
*
Conuț
Nonuț
Nonuța
Noni
Nonex
Nonule
Nonuș
Nonette
Nonuca
Manonel
Manonule
Ménăn
Manonelovici
Manonuța.
Toate fetele și băiețeii de mai sus sunt ai mei.
…De aici, probabil, și declarația manonică: Te iubește mama lor. 🙂
**
PE TINE, cititor, CUM TE-ALINTĂ când te alintă cin’ te-alintă?
😀
Grina :))) Sorelina, Gras roscat, câine-porc (Ana), rocscscs, sormix, șocata (în liceu din cauza frezei), micu, rocco, ina ina madalina, evergreenoasa.
Nu mai știu.
Pup mămica!
Pup Grina!
Mimi, Mir, Mirelus, Mireluta, Mire, Mireille, iar in lipsa de uca/uta/ita: tanti, ma, bre, hei tu de colo, domnisoara – desi am verigheta si suficienti ani pentru doamna, si uneori mai aud cate un fat frumos alintandu-ma pe strada: fa, ce tite ai! – iar eu ma intreb ce mai face mama-sa…
Ps. Pe Nonuca o revendic eu 😛
Esti adorabila! E a ta, Nonuca, de aia am pus-o in lista.
Eu o revendic, in public, pe Nona. 🙂
…bataia dracu ce-ti dau io tie… :- P
Ah… ce durere mi-ai starnit in suflet acum… Imi amintesc de tata… avea un fel al lui de a-mi raspunde la telefon, imi spunea “draga” si stiam ca eram fetita lui.
Mama imi spune Dori, iar al meu domn imi spune pui (probabil inca nu si-a dat seama ca au trecut niste ani de cand ne-am vazut prima oara 😆 )
In rest, sunt o persoana ingrozitoare asa ca nu prea ma iubeste lumea. Am o figura atat de severa incat nici smecherasii nu prea ma agreaza (desi sotul meu spune ca nu duc lipsa de priviri admirative) 🙂
Dar… Nona e si a mea! 🙂 Si o pup de doua ori! (chiar daca cealalta jumatate doarme dusa la ora asta).
Eu te alint pe tine mămică ce ești. Deci te iubesc de două ori, și mi se umflă inima de bucurie că ai puiuț. E cel mai minunat lucru de pe pământ.
Te iubesc! 🙂
Cel mai recent e Ancule. Până acum mi s-a spus Ancuţa, Ancuţ, Ancuţel, Ancuţica, Ancuţi.
Ancule e frumos. Sinonim cu Manonule. E mult drag, acolo, Anca.
Închid ochii. Mi se perindă prin minte, rând pe rând alintările şi alinturile ce mi-au fost dedicate, rostite, şoptite, iar pe sub pleoape joacă, de mână ţinându-se cu apa, chipurile celor care au găsit de cuvinţă să ma iubească. Nu ţi le spun, în schimb îti mulţumesc mult că m-ai făcut să mă întorc în amintiri. Te pup pe tâmpla stângă…
tata mi-a zis multi ani viermus sau viermusel —dupa cum ii venea lui!
sotul mi-a zis intr-un timp puiut, apoi alinutza; o vara intreaga mi-a zis inelus 🙂
acum a trecut la rozatoare: sobolanel, soricel!
ciudat este ca la servici mi se spune pisoi, pisicuta, pisicel …
“inelus” e splendid!!!!!!!!!!!!!!!!!!
hmm, sa vedem, eu am cam multe…bubu, deia, andre, andreiutza, deiutza, fifi, fiorelinna, mama fi, buni fi, fiore (al al treilea prenume al meu), tzutzu (nu stiu de unde s-a nascut asta)…iar aici, la munca, mai nou mi se spune picina..:))
ah da, si taticul imi spune gaga iar mami puiutz…pup dulce Nonel :)))
pup si eu, fiorelin!
Ah,ce articol dragut…
Sa-ncerc si eu:Sotul imi spune mama sau Gabisor.Cand eram tineri,imi zicea “micuta mea Edelweiss”,dar fiind un nume prea lung,s-a scurtat pe parcurs.Fetita mea si sotul ei imi spun Mamica.Iar la serviciu toata lumea imi spune Doamna(sau doamna Gabi pentru colegi).
Lauriciu, Lauricule, Veve (de la Veverita), Puiule (asta e de la tata, Hun’. Or mai fi, dar le-am uitat…
🙂
mi-e cam rusine sa scriu despre cum m-alinta cin’m-alinta,dar ai dreptate,e un barometru bun…despre ale tale alinturi,Manonel imi placea dinainte de a scrie tu “declaratie de nume”..chiar ma gandeam(stiu,ciudat,pt ca nu ne vazuram niciodata)cum mi-ar placea sa te-ntreb:’mmmm,vrei sos picant sau dulce?..
picant, picant. de dulce mi se-apleaca. m-am gandit la tine, in fiecare zi. sa-ti fie bine. si te pup pe suflet.
picant,normal…as fi avut un soc(mare)dc spuneai dulce:)..mi-ai lipsit!!mult…esti parte din viata mea,mi-esti draga!
asa, mami, asa. (stiu) :-p