Am primit doi litri de lapte, proaspăt muls de la vacă.
Ah… Naturalul, cu gustul și cu mirosul acela intens, care a devenit raritate…
Dar mie nu-mi place laptele dulce. Deci l-am turnat într-o oală, și l-am lăsat la stricat. Îmi place bătut.
Așadar.
Mândră că evit și eu o zi chimicalele, mi-am umplut un pahar.
… Pe care, vorba lui Mălăele, l-am beut. Corect.
După aceasta, am golit urgent și restul oalei cu lapte.
În chiuvetă.
…
…Acum, mulțumesc pentru grijă, mă simt un pic mai bine.
M-am dat cu parfum pe la nas și mă refac cu un Danone căruia îi lipsește complet smântâna și mirosul neaoș de uger.
*
Ete și la asta:
deci lol!
Dar acum, serios, de unde lapte de vaca? Mie imi place la nebunie, dar nu stiu de unde sa il iau…
de la tara.
stiu ca si prin piete sunt tarani care vand.
Sarut’mana. Ma duc sa imi iau din piata, ca la tara ajung peste vreo trei luni…
Eu am auzit că s-au făcut niște analize la un lapte luat de la o bătrână din piață, care spunea că este de la vaca ei și s-au găsit chimicale care arătau că nu era proaspăt de la vacă, ci doar vândut ca atare.
Laptele de care vorbesc eu era direct de la vaca. Mi l-a adus ciobanul. cand am fost la copac. Am scris atat de tarziu despre asta, pentru ca am avut nevoie de timp, ca sa uit mirosul si gustul. 🙂
“După aceasta, am golit urgent și restul chiuvetei cu lapte, in sticlă”…
LOOOOL!!!!!!! Eugen, te pup in frunte de nu te vezi!!!!
De când mă ştiu am avut o mare problemă cu laptele natural, direct de la văcuţă. Nu-mi place, nu-l suport, nu-i tolerez gustul. Când eram mică, în vacanţe mergeam la o mătuşă care mă obliga să-l “mănânc” cu mămăliguţă… bleah! Eu îi puneam mult zahăr să-l pot înghiţi cât de cât, da’ mămăliga aia era…
Ştiu, fac parte dintr-o categorie redusă de ciudaţi. 😀
Până la urmă s-a dovedit că nu-s eu aşa anormală cum aveau toţi impresia. Dovada? Nici fetiţa mea nu suportă laptele natural de ţară. Îi face rău. Aşa că ne delectăm în fiecare dimineaţă cu un pahar de lapte natural… uht. 🙂
same here. aceeasi categorie de ciudati.
pup fetele.