Ajung la trecerea de pietoni. Este aprinsă culoarea roșie. Așteptarea va dura o veșnicie, căci acest semafor este puțin retard.
N-am timp. Mă uit în stânga. Nu se vede nicio mașină. …Deci traversez pe roșu până la mijlocul străzii.
…Mă opresc și îl văd. În dreapta mea. Un copil de șapte ani, care mă urmase și pe care nu-l observasem.
Șocată, și de exemplul prost pe care l-am dat, și de faptul că cel mic era expus în mijlocul străzii, îi spun:
– Maaami, nu trebuia să vii după mine, eu am greșit… Trebuie să traversezi doar pe VERDE, da?
Mă privește ca și cum aș fi nebună, nu zice nimic.
Semaforul s-a blocat pe roșu.
Mă uit în dreapta, nicio mașină. Ridic piciorul să fac un pas… și încremenesc pe loc.
Aștept până când se face verde, mă uit la puști și îi zic: HAI!
*
Când vrei să încalci reguli, privește în toate părțile, să te asiguri că nu te urmează nimeni.
😛 Eh, depinde cine te urmeaza si cum 🙂
Prost exemplu ai dat, dar si copilul prostanac. Te-a urmat exact cum ar fi facut si un caine. Ce naiba parintii lui nu l-au invatat sa nu se ia dupa straini?
Mi se intampla si mie sa stau la trecerea de pietoni si sa am impulsul de a traversa o data cu o persoana care trece pe rosu. Spirit de turma, probabil…
Eu co o prietena ne chinuiam sa tinem un catel vagabond pe trotuar pana se face verde, nu voia sa astepte, si nici noi nu-l voiam placinta pe sosea…cand s-a facut verde, n-a mai vrut sa treaca.
Sa inteleg ca ati asteptat in mijlocul drumului culoare verde a semaforului, sau cum?
la mijloc, pe refugiu. adica in paralel cu masinile, nu perpendicular. :- P
aha, pai nu ai mentionat refugiul 🙂 credeam ca ati stat in mijlocul soselei…asta era neplacut.
Varul meu, onestean, a zis o vorba ultima data cand a venit in capitala. Ce dracu ma, voi aveti juna’ de verde??? A albit dupa ce l-am traversat o intersectie printre claxoane si masini in mers. :))))
“Juma’de verde” :)) corect!si am avut acceasi reactie cand am venit in bucuresti:astept 10 minute la un semafor, intersectie mare!se face verde,traversez strada,ajung la jumatate,ma uit la semafor:rosu. Incep sa fug disperata spre trotuar. Nu a fost placut. Bucurestiul….
da. varf de trafic in fiecare secunda a zilei.
tz,tz,tz… nu e bine, mami, nu e bine. Trebuie sa traversam pe verde. Sa fiu sincera, asa fac, de obicei, numai ca, mna, din cand in cand, daca strada e goala, ma strecor niznai pe spatele zebrei, dincolo…
Copiii procedeaza in felul asta de obicei, asta am observat eu.
Uite vezi, din punctul asta de vedere, cred ca sunt printre cei mai corecti oameni. De cand a venit Andreea pe lume, nu traversez decat pe verde. Bine, daca strada nu are trecere de pietoni, nu chem primaria sa deseneze una pentru mine, dar daca este, sigur voi traversa pe acolo. Chiar daca trebuie sa merg cativa metri in plus.
Si eu, Dara, de regula traversez pe verde. Rar trec pe rosu. Cand e un semafor incremenit in proiect iar strada goala.
Mi-am dat seama din articolul tau. Numai ca simteam nevoia sa ma laud… 🙂 ma ierti, nu?
:*:*