Într-o lume plină de confuzii și de angoase…
*
Și tu, Brutus? – Îmi venea să-i reproșez azi la prânz, pe messenger, când dumnealui – fluturaș niznai – îmi trimitea tot felul de mutrițe vesele… Dar n-am avut energie. N-aveam nici zâmbet, de obosită ce sunt…
Căci n-am prea dormit…
Păi da. Iar n-am dormit. Din cauză că azi noapte s-au adunat pe coridor anumite veverițe vesele, care scârțâiau la taburete și chicoteau prin zonă. Mi s-a părut, în moleșeala mea, că aud și vocea sus-numitului Brutus, care ziua cară decor cu mine, iar noaptea ar trebui să facă nani (mă rog, sau să-i lase pe ceilalți cărăuși să adoarmă)...
Mi-a confirmat. El fusese. Tot vioi, și-acum. …Iar eu, o epavă apatică, mami e obosită, nu poate zâmbi nici pe messenger…
*
Tot azi, pe la ora șase seara, eram în birou.
Se deschide ușa.
.
.
.
.
.
.
.
.
Am rămas mască. (De fapt, eram copleșită – adaug eu acum, tot cu nasul în batistă)
Inima mi-a bubuit. ( E minunat să simți ca tu contezi pentru cineva)
Emoția mi-a împins în ochi lacrimile. (Am eșuat în încercarea de a rămâne demnă.)
Și mi-am îmbrățișat suflețeii. (I-am și pupat, oho!)
*
N-aș schimba nimic din viața mea de acum.
Pentru că.
Într-o lume plină de confuzii și de angoase…
Suntem câțiva investitori Aici:
..
.
.
.
🙂
Cooperativa”Zambetu'” e pe jos…de ras =)))
😉
=)))))))))
pup fata.
Ti-au facut inima sa creasca mare cat un soare. Nu stiu care e mai de lauda, tu ca ai capacitatea sa simti asa sau ei, ca si-au exercitat posibilitatea de a te face sa zambesti.
Sunt “obosita” foarte, dar un ZAMBET pot sa iti daruiesc si eu, Nona. Cel de atunci de la teatru, cand ne-am vazut prima oara si mi-ai placut teribil. Te imbratisez.
te pupa mami pe ochisorii aia ca maslinutele. 🙂
mama ce frumos e cel din stanga :))
G. 🙂
Asta este foarte tare……………topeste orice……este exact ca nepotelul meu care dupa ce face trasnai scoate cate o perla de lesini…………..NONA ….Inger Sublim……si eu TE IUBESC…..
wow! multumesc! 🙂
Uaaai, deci am rămas impresionată. Îmi plac inițiativele de genul ăsta… vezi Nonette că ești miștoacă??? Hihi.
grinutz, sunt mistoaca, da, pentru ai mei. Da’ si ei, dragii… m-au topit, puf!
Ești miștoacă oricum, îți zic eu.
Numai că ceilalți nu știu să te topească… sau le e teamă să se exprime ca ai tăi, habar nu am. Oamenii își exprimă mai greu sentimentele.
mi se pare extraordinar ce-au facut cei 2 baieti iar tu,careia ti “s-a facut” asa ceva trebuie sa fii la fel de extraordinara! 🙂