zic așa

on January 30, 2011 in Oglinda

…Mă întreb ce gândiți voi.

Voi. Când mă citiți.

Voi…cei care mă citiți dar nu scrieți niciodată la comentarii.

Eu vă pup (că-s pupătoare de felul meu), și sper că sunteți bine. 🙂

17 Responses to “zic așa”

  1. Dara says:
    January 30, 2011 at 1:01 am

    Eu am cam tras chiulul la scrieri de la începutul anului. Am avut zile când nici nu m-am atins de calculator. Dar te citesc… deja ştii asta. Sunt obosită, stresată şi abia aştept să treacă 1 februarie. După aceea, sper ca toate să reintre în normalitate.
    Te pup şi eu. 🙂

    Reply
  2. disa says:
    January 30, 2011 at 8:27 am

    Scrii asa de interesant, incat mi se pare ca as comite o “atingere”, la ceea ce spui tu atat de bine, cu vorbele mele anoste.
    Prefer sa citesc, si mai putin, sa-mi aduc contributia.

    Reply
    • Manon says:
      January 30, 2011 at 11:42 am

      Nu de voi vorbeam, scumpa Disa. Ma refeream la cei care vin aici, si revin…de 7 ori, de 25, de 71, de 278 de ori… cei care doar citesc, dar nu scriu niciodata nimic…
      Te pup.

      Reply
  3. Neliniştitu' says:
    January 30, 2011 at 9:39 am

    Numai de bine, în ceea ce te priveşte. 😀
    Uite, din când în când, mai bag un rând. 😀
    Numai bine să-ţi fie! (Uite, un model de gând, he-he!)

    Reply
  4. Ema says:
    January 30, 2011 at 5:13 pm

    Zic si eu asa: citesc zilnic actualizarile din blogroll si nu intervin foarte des cu comentarii. Urmaresc cu placere si bloguri care nu au legatura cu domeniul meu de activitate.

    Nu ma bucura sa citesc despre vre-un chin launtric, dar stilul in care sunt scrise aceste probleme, modalitatea de a randui cuvintele si felul in care sunt transmise anumite sentimente fac aceste bloguri interesante. Este ca si cum ai citi o carte buna. Te formeaza. Si, ce imi place ce-l mai mult, optimismul nu este abandonat. Nota ironica, uneori chiar cinica nu creaza un decor pesimist…

    Nu demult am descoperit Jurnalul lui Manon si Evergreen-ul – doua bloguri pereche. Le citesc zilnic. La sfarsitul postarilor asteapta cuminte casuta: Leave a Reply. Cursorul clipeste si asteapta umplerea spatiului. Degetele se incovrigesc pe tastatura, dar cuvintele care-mi vin in minte imi par banale si le compar cu postarea citita. Gandesc putin exagerat – parca as comenta la un fragment din Cioran asa: “Bravo frate! Ce bine le-ai zis. Tine-o tot asa!”. Imi promit ca voi comenta data viitoare…

    Daca postarea nu invita la comentarii eu cred ca este mai bine sa nu comentez.

    Reply
  5. Sorana says:
    January 30, 2011 at 9:45 pm

    Doream de multe ori sa raspund: `Si eu!` dar probabil ca sunt genul de persoana care se blocheaza undeva pe parcurs. Nu pot sa descriu multitudinea de sentimente care ma incearca citind ceea ce scrii, dar pot sa iti spun care a fost reactia mea cand am citit `unitate de masura`… m-am scufundat intr-un plans atat de eliberator, genul de plans care succede sufocarii emotiilor un timp destul de indelungat. Cred ca exemplul aceasta vorbeste de la sine. Tot ce pot sa spun e: Multumesc! 🙂

    Reply
    • Manon says:
      January 30, 2011 at 11:01 pm

      Bine ai venit, Sorana! Nu multumescuri asteptam(dar stii deja asta), ci semne de la voi.. doar sa ne salutam. 🙂
      Te pup, si iti doresc sa fii bine.

      Reply
  6. Iulia Mihai says:
    January 30, 2011 at 11:21 pm

    Hai că mă arunc în plasă. Iată comentariul 😛 Ce gândesc ţin însă pentru mine 😛

    Sara bună.

    Reply
  7. Antonia says:
    January 31, 2011 at 9:27 am

    Citesc ce postezi pentru ca imi place ce citesc, nu comentez pentru ca deja spui totul.Numai bine.Te pup.

    Reply

Leave a Reply