închisă între patru gânduri

on December 2, 2011 in Oglinda

Deținuta de serviciu, raportează:
*

De aia e bine să ai viață personală. Ai și tu pe cine plictisi, are cine să îți mănânce nervii, ete. Și, pe nesimțite, ai bifat viața.

Și când nu ești singur, vrei să fii singur, să pui bif pe existență după cum vrea mușchiul tău de independent.

Măh.

Ne-au dat ăștia liber.
Ieri.
Și azi.
Mâine, tot liber, că e sâmbătă.
Duminică, așișderea.

Deci izolare, patru zile, și eu am o senzație de naufragiat care nu are bețișor să scrie SOS pe plaja sticloasă. Freak.

Ce zi frumoasă e cea de azi, cu soarele ăsta gălbui, de toamnă, și cum mă uit io pe geam ca un cățel cuminte care nu visează la nimic.
Să ies.
Deci nu.
Că mă și doare nu știu ce prin stomac, n-am chef de bântuit pe-afară.

Ce aș vrea eu acum.
Certitudini.
Să fiu sănătoasă tun.
Să nu mi se fi întors sufletul din pieptul ăla străin, că-mi înghesuie inima cu melancolii vagi.
Iar mie vagul nu-mi place, că e în general.

Mi-e dor rău, de câțiva oameni, care mă iubesc și preferă să mă urască – le e mai ușor așa deci fie. Dar mie mi-e dor de ei.

De-aici, din auto-izolare, văd cum viața mea se-nvârte-n cerc, în același cerc, vă mulțumesc pentru că încă mai intrați în jurnal – nu știu de ce o mai faceți, dar mie-mi face bine, și…

Și vă dedic o melodie.

Să fiți bine, și să vă umpleți zilele libere cu viață, nu invers.

Waldeck – Make my day

🙂

*
Azi / Deținuta de serviciu / E-nchisă / (Între patru gânduri)/ De pereți. / Ar vrea să fie scânduri.

4 Responses to “închisă între patru gânduri”

  1. sara says:

    de cateva zile ezit sa sun pe cineva, dar acum, dupa ce am citit ce ai scris si dupa ce am vazut si ce melodie ai propus… e clar. trec din general in personal!!! iti multumesc cu toate coastele mele!

  2. PumpkineilA says:

    Ieri, am reusit sa-mi fac timp si-am iesit cu o foarte buna prietena, nu ne vazusem de 3-4 luni. Seara, cand am ajuns acas’, mirosind a fum (de tigara) mai rau ca un pui tigan, am primit mesaj “Iti multumesc pentru un timp minunat, de vis si atat de pretios! Te iubesc si sarut si imbratisez!” Asa ca, iti dau dreptate, sa le umplem cu viata, zilele, pe ele.
    Te strang in brate si te pup pe frunte, Nona!

    PS: Cand mai au copiii spectacole?

Leave a Reply