Eu pe șezlongul meu, ea, pe al ei.
Mă ridic și mă uit în jur.
– Auzi, pe plaja asta ne-am adunat toți expirații sau toată lumea din lume arată nasol?
– Dacă vrei bucăți mergi pe plajele de fițe.
– Aha.
Ce au în plus plajele de fițe? …Prețul.
*
Niciun nor pe cer.
*
În boxe, aceleași șase melodii-hituri, pe repeat.
Una mi se lipește de timpan. I wanna make u sweat.
Gândesc: Prietene, n-ai nicio șansă, rămân fidelă soarelui. Mă întorc, vreau să mă ridic și deschid ochii direct pe puța lui nenea ăla din față, care are slipi cu prindere de omoplați. Din ăia cu talie înaltă.
I-o fi cumpărat săracul când avea optîșpe ani și erau la modă.
Sau era el mai înalt.
*
[Pe față ne-am dat cu cremă SPF 50 +. Pe corp, cu cremă SPF 30 +. (Ce-o însemna plusul ăla?)]
– Nona, dar soarele ăsta nu arde deloc!
După un timp…
– Maria, simți cum arde soarele?
– Deci nu arde deloc!
Seara…
– Nona, mă mănâncă pe aici și pe aici…
– De ne-arsă ce ești, puiule…
Deci plusul, uneori, este egal cu zero.
