– Uite, Nona, ce mi-a scris…
– Ah. A devenit scriitor după ce a pus distanță între voi?
– Întotdeauna s-a considerat artist.
– Artist. Artă. Estetică. Dă-mi să citesc.
…
– Cum e?
– Scumpa lu mami, văd aici, în litere, sânge la cer, vene tăiate în X, doi aburi anemici, o spirală, amar furibund și puncte de abandon în suspensie. Senzația pe care mi-o creează această poezie este similară aceleia pe care o avem la vederea unui accident de circulație. Empatie, rău în plexul solar și dorința de a fugi. Harakiri nu e artă.
– Înțeleg. Dar ce… mesaj transpare din poezie?
– “Este criză de ouă “.
Sunt curioasă 🙂
Live. :- P
Hmmmm… (foarte prelung si cu priviri intrebatoare, foarte)prin sintagma “criza de oua” artista Manin a vrut pentru ca sa exprime ca nu se mai fac barbati ca pe vremuri si ca vremile de azi fac barbati fara “oua”?! Daca da, subscriu, are dreptatee!
PS: M-a amuzat teribil o expresie dintr-un serial – “major league balls”, aplicat la poiezica, pesemne ca se gaseste greu unu’ cu… d-astea!
Exact asta a vrut sa zica Manin. Da. 😉
Asta este foarte trist, ma baga intr-o depresie sora cu harakiri facut in desert cu un ciobulet obtinut de la ultima sticla cu apa, evident terminata, draga-mi ManOn! Iertare pentru i-ul dubios, mea culpa, incercam sa tiu ochii deschisi, sa lopatez cu lingurita in cana dupa capsune SI sa-ti scriu 🙂 ia sa mai bag si niste ciocolatica, anti-depresie.
same here. cu ciocolatica. pup maslinutu.
p.s. fuck them all. :- P
Nonette, te caut maine sa-mi joci poezia
yeah, baby, emo style…