gânduleţ

on September 15, 2011 in Oglinda

Jurnărel? Dă urechea încoace, să-ţi zică mami ceva…

Când sunt la şcoală, mi-e atât de bine…

Că râd, pup, mă bucur, alerg pe coridoare… Şi uit că sunt singură. Da’ uit de tot!!

*

Am mai bifat o zi din viaţa care trece niznai pe lângă mine.

12 Responses to “gânduleţ”

  1. Corina says:
    September 15, 2011 at 2:42 pm

    Scumpă, scumpă, scumpă rău.

    Reply
  2. liseli says:
    September 15, 2011 at 3:55 pm

    Nona, nu esti singura! Sunteti (inca) pe drumuri diferite, mai dureaza putin pana va veti (re)cunoaste, crede-ma!

    Pana atunci, roim noi aici, langa sufletul tau luminos!

    Nu, nu-s oracolul din Delphi, da-mi arata mie inima niste puncte incandescente cand ma gandesc la tine!
    🙂

    Reply
  3. Rem says:
    September 15, 2011 at 4:12 pm

    Doamna Nona,
    purtati un soare in piept – si se simte. Pana si viata zambeste cand va observa cum aduceti lumina pe coridoarelele universitatii. Sufleteii aceia de cristal se simt acasa datorita dumneavoastra. Va rog, nu uitati asta.

    Reply
    • Manon says:
      September 15, 2011 at 4:45 pm

      nu uit, scumpa mea draga. si zic asa: la cat ne-am imbratisat noi doua, si la cate pupaturi ai primit tu pe capsor, de la mine, poti renunta la cuvantul “doamna”?

      Reply
  4. doru says:
    September 15, 2011 at 4:24 pm

    Stii, vorbesti ca un om care nu a facut compromisuri in viata.

    Da-mi te rog voie sa-ti spun ca singuratatea aceea este raspunsul la chemarea pe care tu ai trimis-o in eter pentru a primi de acolo, din neant, sufletul care sa te iubeasca cel putin la fel de mult pe cat il iubesti tu pe el, si care sa-ti inteleaga “codul” si sa-ti vorbeasca un limbaj coerent, inteles de tine.

    Ca n-a venit pana acum, asta e totusi un lucru bun, pentru ca s-au cernut cei care nu au reusit sa te iubeasca pana la capat, sau in acelasi timp cu tine, si ai acumulat destula experienta ca sa stii exact ce doresti, si sa intelegi pana la disperare cat de mult conteaza pentru tine sa ai langa cine te trezi dimineata, sa te imbratiseze, multumind cerului ca esti acolo, in viata lui….si sa fie sincer si autentic.

    N-a venit pana acum pentru ca sunt prea putine fiinte asemeni tie, care sa nu accepte compromisuri si jumatati de iubire. Cine se aseamana, se aduna, si de aia sunteti cam putini. Pentru ca sanse nu prea ai decat sa dai peste cei din aceeasi “specie” cu tine.

    Cu oglinzile nu-i de glumit. Primesti exact ceea ce esti. Nu poti minti. Greierasu’ iti da peste degete. Nu mai poti urca in camioane, oricat de frumos ar fi ele vopsite. Iar Titanicele se scufunda, ca nu rezista la iceberguri, din cauza racelilor periculoase.

    Ce ar mai fi acum de facut, este (cred) sa ii amintesti zilnic lui big Boss ca are de trimis un pachet. Si sa nu strigi prea tare, ca are ureche sensibila.

    Era o glumita pe internet…”Someday, your prince charming will come. Mine just took a wrong turn, got lost, and is too stubborn to ask for directions”. Cam asa cred ca se intampla…uneori.

    Ti-am zis mai demult ca esti supracalificata pe rolul pe care ti-l doresti in viata ta.

    S-ar putea sa fie unul din motive.

    Te rog sa ma ierti, nu umblu sub carcasa, incerc sa-mi explic si eu realitatile care ma ating.

    Bucuria pe care o ai cand alergi pe coridoare, razi si pupi…este contagioasa, si atrage numai lucruri bune. Deschiderea pe care o ai, la fel. De sinceritate, traire autentica si intensitate, nu mai vorbesc. Le stii deja, ca sunt ale tale.

    Restul, e o chestiune de timp.

    Reply
  5. Rem says:
    September 15, 2011 at 5:04 pm

    Mi-e greu, credeti-ma. Sunt prea multe lucruri pe care le admir la dumneavoastra, ca sa-mi pot ridica fruntea asa sus. Cand ma gandesc la locul in care vreau sa ma-ntorc anul viitor, in jurul dvs. se contureaza cuvantul “familie”.
    E un acasa pentru mine.

    Reply
    • Manon says:
      September 15, 2011 at 5:08 pm

      pai da. asa-i. familie. acasa. deci io am dreptate. 🙂
      nu fi modesta, vic, esti minunata. iar eu sunt o mamica solara si atat. fara voi m-as numi eclipsa.

      Reply
  6. Mada says:
    September 15, 2011 at 10:38 pm

    Concluzie: nu sunteti singura. Uitati cati oameni va iubesc! 🙂 A, sa nu uit: si eu subscriu la ce am spus adineauri! >:D< Mult, mult! Desi ne-am vazut doar de vreo doua ori, maximum trei, si a treia asa, pe fuga… Dar citesc mereu ce se intampla aici si simt ca va cunosc… Nu pot sa nu va iubesc!

    Reply

Leave a Reply