M-am chinuit să adorm pe la ora două noaptea, și m-am perpelit până la șase, când trebuia să mă trezesc, dar eram trează.
1. Eveniment important în școală.
Nu mi-a plăcut cum m-am machiat.
Nu mi-a stat părul de nicio culoare.
Nu mi-au stat picioarele, o clipă. (La un moment dat, mi-au tremurat genunchii, că-mi bătea inima tare.)
Nu mi s-a așezat sufletul pe mijloc, ca să pot zâmbi fermecător.
…Prilej tocmai bun pentru pișcături.
– Doamna directoaaare, ce faceți?
– Eugen, de ce îmi zici “doamna directoare”?
– Păi nu ești directoare și șefa mea?
– Ba da. Însă nu înțeleg, când mă strigi așa – în loc să îmi zici, ca de obicei, “Nona”- tu o faci pentru a-ți aduce aminte ție că sunt șefa ta, sau pentru a-mi aduce aminte mie că îmi ești subaltern?
– Glumeam.
– Și io.
– Neah. Ai ochii triști.
– Îi am. Hai să furăm un pișcot de la protocol.
2. Copiii.
După eveniment, programarea de repetiții. Telefoane. Reveniri cu telefoane. Negocieri. Administratorul rețelei de telefonie v-a restricționat apelurile. Goană pe scări. Rezolvat. De ce dracu îmi tremură, încă, genunchii? A! (Cenzură)
3. Mutarea finală.
Am cărat, azi, ce mai rămăsese de cărat, adică mărunțișuri și computerele, în noul birou. Cel vechi a rămas pustiu…
Am predat cheile la secretariat, după ce am înfăptuit procesiunea de adio, împreună cu Irinuka: ea a încuiat ușa, solemn, eu am descuiat-o și ea a încuiat-o definitiv. (O iubesc pe Irina, este atât de frumoasă, și atât de frumos crescută și educată…)
Noul birou e mare și alb. Am pus pe pereți afișele noastre dragi…însă ele stau stinghere. N-au adus și istoria.
Amintirile noastre de doi ani luungi au rămas impregnate în pereți, dincolo.
**
Îl iubesc și îl urăsc pe Radu.
Sunt absolut îndrăgostită platonic de un alt bărbat, care e fermecător și solar.
Sunt frântă de oboseală.
Sunt mândră că am de lucru.
Vreau un câine.
Vreau să dorm în brațele cuiva.
Vreau să-l văd pe tata.
Vreau să-i fie bine Mariei.
Vreau să nu mai scriu în jurnal, și ȘTIU că n-o pot face.
Mă enervez la maxim, pe mine.
Daar… Vă pup pe voi, ai mei. …Cu același drag.
