New Post

on November 9, 2011 in Oglinda

Mi-e dor să mă pocnească-n mijlocul plexului entuziasmul.

Să tropăi de bucurie, să-mi ardă-n pupile multe luminiţe.

E bine când ţi-e dor.

Că ceri.

Aştepţi.

Acum zâmbesc. Sunt pe drumul cel bun, cu ochii în tolba cea mare, prin care se ascunde ghiduşia.

Leave a Reply