Mărturisire: când am bioritmul la pământ, sufăr de ce scrisei în titlu.
Așa că.
Îl prefer pe ăla care consumă frecvent, cinstit și sănătos, sulfuroasa ceapă sau cățelul de usturoi plin de arsenic.
Știu, din secunda unu, că locul meu e la trei metri distanță de duhnitor.
Mi-e frică, însă, de unii inodori, care, prin manifestarea de murătură îți lasă sentimentul că tocmai au decimat o turmă de gogonele și că li s-a deschis apetitul de război cu nevinovata-ți persoană.
…Pericolul, iată, pe care nu-l simți din prima, te cotropește pe parcurs.
*
Cică ești ceea ce mănânci .
Cu dischinezie perceptivă sau fără, întâlnim zilnic insipizi/incolori cărora nu le cunoaștem meniul.
…Însă e doar o chestiune de timp până când realizăm că știm ce mănâncă ei, de fapt.
nu cred că eşti ce mănânci, fiindcă eu mănânc, cu precădere, ierburi!
recunosc, sunt vacă(uneori), da’ fiindcă vreau!
deci e cum spun eu. ca si aia vor sa fie asa. 🙂
ete, par examplu, mie imi place uleiul de masline. si maslinele. recunosc, port in cioc ramura de maslin a pacii. insa, la fel de adevarat e si ca fumez. deci sunt poluata gata.