Ups. Mă scuzaţi. Voi daţi click în out şi mă prindeţi, uneori, în salopetă, cu şurubul în mână şi cu carcasa dată la o parte, boscorodind despre chestii existenţiale de parcă toamna asta, cu asteniile ei cu tot, ar fi numai în curtea mea.
Deci eu cu şurubul în mână şi cu faţa aia clasică de om tâmp. Imagine that!
Voi, cu ochişorul strălucitor, sperând că o să ne hlizim puţin tughedăr.
Eu mă intimidez şi uit unde dracu trebuie să pun şurubul ăla şi pe ce buton să apăs pentru a zâmbi credibil.
…De parcă aş păcăli pe cineva…
…De parcă aş încerca s-o fac.
Vă doresc, din tot sufletul meu patetic, să vă bucure cei din jur!
*
OK. Deci mi-am amintit unde să pun şurubul.
Nu găsesc piuliţa.
Revin, mâine.
Pup.
