E lună plină.
…Plină de ce?
De, hm… lumină.
Luna plină exacerbează senzațiile, angoasele, și le trage spre ea, ca un burețel (deci asta cu exacerbatul a fost adâncă, rău; mai bine săpam, cinstit, o groapă).
Deci e lună plină.
Are și aură (ia, lovește cu o metafizică, dragă, de ce o avea, azi, luna, aură?)
Nu știu de ce are aură.
*
V-am spus.
Leim.
Mi-am înghițit fluierul, de vreo săptămână (așa-ți trebuie!)