De la mine a început totul, io-s drăcușorul.
L-am smintit din înțelepciunea bătrâneții și pe tata.
Vorbim în coduri.
Azi.
– Nona, la ce oră te trezești mâine?
– Nu știu când mă culc și dacă. De ce, iubitule?
– Păi vreau să te sun ca să-ți spun… știi tu ce, că pe urmă uit.
– Aha!
– Pe la nouă dimineața e bine?
– Auzi, tată, mai bine te sun eu pe tine, mâine, ca să-ți reproșez că nu mi-ai telefonat. A? Vrei?
Tata are ochi albaștri de vis și un râs adorabil.
– Bine, tată, zice, sună-mă tu.
Mâine o să îi dau telefon:
– Auzi, tată, te-am sunat ca să-ți aduc aminte că trebuia să-mi zici lamulțiani, de dimineaţă.
😀 Ce misto!
cine poate uita rasul lui Nea` Ovidiu :X
😉
Te superi dacă îți spun și eu ”La mulți ani!”? =;
gizas, prahovean, te-am speriat rau, bag seama…
monstrulezul de mine iti multumeste frumos. 🙂
Hugs and kisses
Nu e vorba, dar eu știu, unora nu le place, știi doară… 😉
Cred că nu faci party ca anul trecut… Aveam o serie de muzici deja pregătite…
nu fac.