Ce înseamnă şi chitreala* asta… Ţin io de bănuţi, cu dinţii, ca să-i strâng acolo, în căldura portofelului…Şi, dintr-o dată, poc!, s-au dus toţi cei 250 de mii agonisiţi…
Intru într-o florărie, să-mi pârăsc floarea de pe birou, că s-a împaduchiat din senin, şi tanti vânzătoarea îmi pune în braţe un spray. S-au dus 135.000 (bah, nici deodorantul meu nu costă atât!). Ajung la birou, şi aflu că mai am de dat restul, plus 20000, ca să-i facem o surpriză cuiva…
…Şi strângeam la ei de ceva timp… Nici măcar nu apucasem să-i planific pe căprarii…
Aşa mi se întâmplă de fiecare dată când mă chitresc. Să-mi fie învăţătură de minte! De acum încolo, o să îi ţin aşa, la mişto, în portofelul deschis, ca şi cum nu mi-ar păsa. O să mă prefac că vreau să cumpăr ceva, apoi o să mă răzgândesc subit… O să-i scot la aerisit, când cutreier piaţa, o să-i scap din greşeală pe jos, o să-i mut de pe masa din cameră, pe aragazul din bucătărie (da, stins!) etc…Şi, în felul ăsta, poate o să păcălesc bănuţii, şi ei nu vor mai pleca din portofel. Astfel, cu ajutorul aceluiaşi bun dumnezeu care veghează asupra mea, în vreo douăzeci de ani, voi strânge şi io bani de o excursie, sau, de ce nu?, la norocul meu, poate că îmi cumpăr chiar cuptor cu microunde…
*Chitreală- zgârcenie, hagitudorism, strângere de pungă; vine de la chitra=adică un fel de lămâie verde
