Jurnalul lui Manon.

Mă uit împietrită la un dandy ce se prelinge alene pe trotuar, să-l vadă lumea… E îmbrăcat cul şi are în picioare nişte… shlapuci…care-i dărâmă toată demnitatea lui de cocoş.
**
Afară începe să plouă. Calm, sacadat, miroase a frunza zburlită…De câţi ani nu m-am mai uitat la ploaie? Dar unde e ploaia d’antan?…Eh, ce timpuri…
…Nu mai am timp să filozofez, căci s-a făcut, brusc, frig, şi afară îi trage o grindină care-mi taie pofta de melancolii, tre’ să-mi iau jerseul, că mă îmbolnăvesc, dracu’…
**
Se împlinesc, iată, opt ani de când bat forumurile de discuţii…Am cunoscut oameni, m-am plictisit de ei, am râs, m-am întâlnit cu condeie strălucitoare, m-am întâlnit şi cu posesorii acestora, ne-am dezamăgit reciproc, am luat-o de la capăt… Dar, recent, am prins amoc pe unu’, de îmi vine să-l sugrum. Are şi el un forum, unde se vorbeşte despre teatru, spectacole etc. Şi a venit să miroase şi forumul pe care îl moderez eu, al viitorilor artişti (unatc.ro).
În loc să se descalţe, să-şi scoată pălăria şi paltonul, să se facă comod, adică dupe ropotul de afară, îşi ridică limba şi începe să explice de ce nu trebuie să existe mai multe forumuri cu aceeaşi tematică…
Io, demnă, îl aşez la locul lui, explicându-i că este loc pentru toţi, în eter.
Fug şi pe forumul lui, şi îi scot limba, amical, doar-doar l-oi încălzi… El, vine iar la mine şi începe să susure pe ton injineresc, că economia, că ce trebe, ca dracu’, ca lacu’…Nu l-am putut sminti din scorţoşenie. Nu înţeleg, să mă tăiaţi, cum pot asemenea aşchii să facă forumuri despre artişti, să vorbească, să comenteze injinereste şi matematic despre… inefabil!!
Dar amocu’ (ca şi io sunt a dracu’’) l-am prins când am văzut ce poză maare are el, ca avatar, pe forumul lui, în timp ce uşerii sunt restricţionaţi ca dimensiune. Înţeleg că este gras şi cu pălărie ce cowboy, văd şi din poză, da’ nici aşa, să te lăbărţezi şi să mă constrângi pe mine, user nou, să mă înghesui în poză, ia uite, arăt ca o pisică udă şi strivită!…
…Şi, ca să fie moţu’ pus, a pus şi nişte “rank”-uri de genul: spectator începător, spectator avansat, ceva de jenu’… I-am zis şi io să îmi pună ranku’: spectactor, ca să fiu cula…
… Nooo, cică să aştept să scriu mai mult, şi o să mă garnisească cu spectator avansat…Nu pot suferi oamenii căpoşi.
Pariu că dacă da o târcoală pe aci şi vede mesajul ăsta, se zbârleşte, că-i aşa de ranchiunos, parol!… Da’ aci am voie să scriu, că sunt la mine în jurnal.
Gra-su’-con-tra-baa-suu’!