Acum puțin timp.
Am avut în școală “Uși deschise”.
Trei zile.
Minunați, copiii ăștia de la teatrologie, care s-au ocupat de eveniment.
Minunați și noi, maratoniștii, de dimineața până seara…
Bref.
Ziua a treia.
Eram obosită frântă.
Eveniment în sala noastră, Atelier.
Eu deschid ușa și, toată un zâmbet, chem, cu vocea mea vioaie și sonoră – publicul, să intre:
Bună seara, vă mulțumim pentru prezență, vă invit în sală!
… Era ora două. …Ziua.
(Mi-a venit să mă îngrop sub parchet.)
*
Alaltăieri seara.
Surmenată.
Mă spânzurasem cu privirea pe geam, din pat, dându-mi brânci să adorm înainte de a se petrece vreun eveniment pe la vecinii de deasupra, care să mă sperie – vreo scârțâială de pat defect, gen.
Ete.
La balconul din față.
O doamnă întinde rufele pe uscător. Închide ochii, Nonuț, mâine sună alarma la șapte fix.
După care doamna intră în casă. Hai, Manonel, fă și tu nani.
Și în balconul cu rufe se aprinde un neon. Iiii!!!
Ce drăguuț, le-a făcut tanti lumină, rufelor, să le păcălească, să creadă și ele că e soare, să se usuce mai repede…
Ăă… Huston, avem o problemă… Lumina aia ne bate direct în ochi. Propun schimbarea poziției în pat, în sensul invers al acelor de ceasornic. 90 de grade. Cu capul în perete și cu picioarele atârnând din pat, vai de circulația lor.
(Over și cu somnul ăsta.)
*
Azi.
Atenționare de la drăguțul de facebook, să spun lamulțiani celor 5 sărbătoriți din lista de friends.
A-HA!!!
Deci de-abia azi e ziua ăluia de la etajul patru?
Îi lăsai, politicoasă, un mesăjel privat:
Deci, datorită/din cauza chefului tău de azi noapte, știu pe dinafară “bun e vinul ghiurghiuliu”.
E de bine, că îl cânt obsesiv, e de rău, căci m-am bâlbâit, azi, la ședință, de nesomn.
Bref: La mulți ani, și dacă o comiți cu chef deseară, încearc-o pe aia cu “cine-a pus cârciuma-n drum”.
…Că de data asta ies și eu pe hol, în pijamale, cu Vivaldi în format mp3 și boxe surround. pup.
(Iar n-o să dorm la noapte.)
*
Oboseli.
Urmează Învierea.
Slavă Domnului că nu-i a mea.
În timpul ăsta eu încerc să mă odihnesc.
Sărbători liniștite, dragii mei! 
