Eu nu pot trăi fără cărţi.
Cărţile alea, de citit, nu de dat în bobi la drum de seară.
S-au aşezat decenii în mine, cu bune, cu toate relele, iar oxigenul mi-l iau din cărţi.
Din cărţile alea cărora le întorc, avidă, filele care miros a tipar sau a vechi, nu din cărţile reci privite prin ecran de monitor.
De două săptămâni îmi tot dau brânci să merg la bibliotecă, vreau să recitesc o carte, iar acasă nu o am.
“Idiotul” lui Dostoievski.
Cât e ziua de lungă mă risipesc printre lucurile pe care trebuie să le fac pentru alţii (cu drag, dealtfel), iar seara, când vin acasă, mă înconjoară singurătatea ca un reproş, iar ai uitat să iei cartea; tu, de tine, nu ai grijă?
Azi am fost la bibliotecă.
Am luat volumul, comoară preţioasă, şi am zâmbit timid când bătrâna bibliotecară mi-a şoptit complice, şi când erai studentă citeai mult...
Cartea asta miroase a vechi, a dor şi a copilărie.
Am aşezat-o pe birou, ameninţându-mă în gând – dacă o uiţi aici te guşoi – şi mi-am deschis computerul.
Aveam mesaj privat, pe Facebook:
Dragă Nona,
Am aflat că biblioteca liceului sportiv din Clinceni duce lipsă acută de cărți pentru elevii săi. Și elevii au demarat o campanie prin care vor să strângă fonduri și / sau materiale cu care să populeze această bibliotecă. Am scris un articol despre caz (cu o povestioară de context).
Știu că ești un om cu suflet mare, așa că eu (dar mai ales copiii ăia atât de minunați) ți-aș rămâne recunoscător dacă ai prelua mesajul și l-ai distribui cum și unde știi tu mai bine.
Vreau doar ca acei copii să-și vadă visul împlinit.
E.
Şi acum să-mi spuneţi că e întâmplare.
Să ai o stare de evadare în lectură, să ai o carte în mână care te frige să o citeşti – ca alternativă la realitatea asta împuţită, să primeşti un mesaj, el să fie despre oameni care vor să citească, el să fie despre cărţi.
Pun link-ul mai jos.
Poate vreţi să-l distribuiţi.
Sau să ajutaţi şi voi cum puteţi.
Dacă sunteţi ca mine.
Copiii aceia au nevoie de cărţi.
…Cărţile acelea, de citit, nu de dat în bobi la drum de seară.
Cititorul de cărţi
(Lucian, eu îţi mulţumesc.)
Vaaai, pai si eu citesc asta cand m-am hotarat sa-mi cumpar un gadget care sa-mi permita sa citesc oriunde si oricand?
Nu exista coincidente, am zis! 🙂