Salutări, vouă.
Mi-am scos corsetul de gips de vreo săptămână și încă merg în relanti, atentă foarte la suflet – mi s-o fi sudat suficient de bine, el, sufletul crăpat?
Așa că o iau încet.
Pupici, vouă.
Las comentariile închise, căci nu postez pentru a aduna iu-hu-uri.
Dar, mai ales.
Presimt vreo trei comentarii răutăcioase, și cum spuneam, mă mișc încet și precaut, încă.
Nu de răi mi-e teamă, ci de mine, să nu fac mișcări bruște.
Bună, jurnărel.
Am fost puțin plecată în căutarea mea.
Am revenit.
Dar să ne bucurăm încet, zic.
