Le-am strâns, de câteva zile. Le-am pus în săculeţ, negurelele de supărare. Sub pat. Cu gând să le fac vânt la ghenă.
Azi noapte, încă una. Am deschis săculeţul să o ascund acolo, …şi au scăpat toate afară, buluc.
*
Unii bărbaţi îşi iau sentimentele la pachet. Raţie. Le mestecă frumos, cu gura pe mute, având ochii tulburaţi de orgasme sufleteşti.
Iubitul tău. La aceeaşi masă cu tine.
Priveşti fascinată acest spectacol al bucuriei, însă nu ai idee despre gustul cel minunat de care se bucură el, trebuie că e divin…
Ai vrea să participi, dar…eşti spectatoare la picnicul ce se voia romantic, în doi.
El își mestecă sentimentul, tu aștepți, gânditoare, o firimitură.
*
De ceva timp, s-au activat, în viaţa mea, doi foşti.
Nu mă îndoiesc nicio clipă de sentimentele lor fierbinţi care au dat în clocot după ce am stins eu focul, ăsta e farmecul vieţii, să nu o înţelegi, uneori.
Mă agită, totuşi, o coordonată comună a celor doi bărbaţi, care mi-a creat traume şi pe vremea în care eram în relație…
…Ambii, acum, sunt în ipostaza în care îşi doresc enorm să mă vadă, să ne întâlnim, căci te rog să mă ierţi dar nu mai pot trăi fără tine, te iubesc foarte mult, dar cu toate acestea, refuzul meu politicos le aduce pe limbă aceeaşi, de veci, replică de reproş (?!!): deci eu mă dau peste cap să te văd şi tu nu apreciezi asta…
Ahh…reproşul care acoperă emoţia, dar mai ales, ahh, cât de greu de înţeles suntem noi, femeile…
Când sunt îndrăgostite, femeile îşi poartă iubitul în suflet, cu aceeaşi grijă şi atenţie ca atunci când îşi poartă copilul în pântec. E viu, e acolo, îl simţi tot timpul, nu ai cum să uiţi de el, nu vrei să uiţi de el.
De aceea femeia îşi întâmpină bărbatul drăgăstoasă… şi se aşteaptă ca şi el să fie la fel.
Şi tot de aceea are reacţii surprinzătoare când bărbatul, în loc de firescul mi-ai lipsit, azi –preferă să-i reproşeze, agitat de neliniştea ei, ce vrei să-ţi spun, nu vezi că am venit direct acasă? …
…Ea a văzut deja asta. Dar vrea ca el să fie cald, să deschidă gura, să zâmbească şi să susure măcar un singur cuvânt afectuos.
În loc de asta, ignorarea.
Bărbaţii cred că femeile au un buton roşu al nervilor, pe care, machiavelice, îl apasă, din când în când, din motive obscure și paranoice. Preocupaţi de propriul consum de sentimente, ei nu văd că femeia a luat o căpşună din paner, o duce spre gura lui, ca să muşte el, primul… și că rămâne cu ea în mână.
Pe măsură ce trece timpul, în loc să rămână la infinit suspendate în starea de iubire / să descifreze glume neinspirate sau coduri / să nu dea buzna în sufletul omului / să stea cu ochii pe pereţi înnăbuşind sentimentul care ar vrea să iasă şi să încălzească…ele ce fac? … Tac, până când li se taie, şi aprind instant focul de paie al mâhnirii…
“Femeia are un buton roşu”.
Nu e buton, ci bec.
Nu e la ea, ci la el. Ea doar constată că e aprins şi se comportă ca atare. L-ar prefera pe verde…
…Visător şi absolut îndrăgostit, cu ochii la copaci, bărbatul, uneori, nu vede pădurea.
…Şi crede că tot el este neînţeles.
