Azi sunt blue. Asta înseamnă că am privirea intensă şi umedă, sufletul greu şi limba ac.
Deci.
De ceva timp, Metrorex a introdus în circulaţie un nou tren, gen limbric, ca să încăpem noi, toţi fraierii. De la cap la kur e neîntrerupt, iar prin el defilează doi badiguarzi cu priviri de o agresivitate blazata. Şi ei, ca şi alţi romani, miros a usturoi cu bere.
Eu nu am un nas mic, însă nu mi-aş fi putut imagina vreodată că o să-mi doresc să îmi crească trompă de elefant. Ei bine, aş vrea să am o trompă lungă. Pentru că în trenul cel nou nu e aer, presiunea e de zece atmosfere, sauna este automată şi în condiţiile astea, toţi chiloţeii purtaţi timp de câteva săptămâni încep să dea semne de nelinişte…
Singura ventilaţie, anemică, vine din tavanul trenului, prin nişte găurele ca nişte nasturi.
Acolo mi-aş fixa trompa. Măcar aş simţi şi eu un strop de aer!…
…Chiar dacă vine din exteriorul trenului, cu miros discret de şobolani locatari şi de mucegai statornic, plin de candida albicans.
