Dacă-ți simți sufletul bolnav și greu și plin de ne-nțelesuri:
Acoperă-l cu palmele, așa cum viitoarea mamă-și protejează pruncul nenăscut.
Lasă-i demnitatea de a agoniza precum viețuitoarele sălbatice, care, simțind sfârșitul, se retrag într-un adânc de pădure, departe de ochi iscoditori.
Nu-l atârna, ca pe o pisică moartă, de gardul vecinului vinovat de otrăvire involuntară.
