jurnaliştilor care se leagă de mircea badea, un sincer: “hai sictir!”
Manon on August 18, 2014 in Ruşini mondene No Comments »1. Eu n-am sărit în sus de bucurie când l-au condamnat pe Voiculescu.
Nu m-a inundat niciun tsunami de fericire.
N-am executat niciun dans al extazului cu pălăria aruncată spre ceruri.
Am zis doar E bine, punând punct, nu semnul exclamării.
Aveam motiv.
Iată-l: Acum aproape trei ani, mi-am donat televizorul. Din cauza infecţiei virale răspândite de trustul Voiculescu.
Din cauza infecţiei virale care căpătase proporţii îngrijorătoare.
Nu voiam să mi se declanşeze şi mie butonul ăla ascuns prin care se eliberează ura viscerală, ura cu orice preţ, prin injurii, invective şi insulte puse pe repeat la adresa oamenilor din jur, care au la bază lovituri dureroase, nevindecabile, direct sub centură: chiorul ăla, grasul ăla, handicapatul ăla, eşti băs, ce-ar fi să faci tu un cancer?.
Mi-am donat televizorul, n-am mai fost conectată la ură, deci n-am avut nici motive pentru a simţi vreun extaz fals la vestea arestării.
E bine că a fost arestat.
2. Am încercat, tot atunci, să-i avertizez pe cei apropiaţi că Mircea Badea nu mai e demult un simpatic cu discurs haios, ci un pericol care varsă dejecţii programat, setat, deja – din modulul modus operandi în modus vivendi – pe răspândirea şi inocularea sistematică a abjecţiei.
Am încercat, m-am oprit şi m-am izolat. Otrava se răspândea fulgerător, iar eu eram catalogată, evident, cum altfel, decat băsistă.
“Plimbarea libertăţii”, cu sloganurile “dreptate pentru Voiculescu” şi “libertatea cuvântului pentru Antene” m-a lăsat mută. Nu uimită, nu surprinsă, doar mută.
E insultată justiţia, e călcat în picioare, iarăşi, codul deontologic al presei, e tras în ţeapă bunul simţ.
Apoi, un grup de artişti formulează o replică inteligentă.
Se face un pamflet şi e difuzat.
Un grup de artişti. Îi cunosc. Actori talentaţi. Cu voci superbe.
Şi iadul se declanşează asupra lor. Iadul, prin Gura Iadului chiar el.
Deci până aici am putut să suport.
3. Titlul pe care l-am pus e incomplet.
jurnaliştilor care se leagă ABIA ACUM de mircea badea, un sincer: “hai sictir!”
.
.
.
